Dragă maica Siluana,

Slavă Domnului pentru toate!

Am lucrat la sfârșitul sesiunii 3, unde se vorbește despre vinovătie, și am aflat că în relație cu mama, eu am acoperit vinovăția ei, luând-o asupra mea ca s-o protejez.

Deci m-am învinovățit eu că, atunci când eram copil, n-am primit afecțiunea și iubirea și ocrotirea de care toți copiii au nevoie. M-am simțit eu ca fiind insuficientă sau nepotrivită, ba chiar o povară pentru părinți. Mă simțeam vinovată și că mă născusem.

Atâta timp cât refuzam să văd adevărul și o protejam pe mama luând asuprea mea responsabilitățile și vinovăția care erau ale ei, am avut niște bube sau alergii care au început să se formeze pe față.

Astăzi, să vedeți miracol: Am acceptat că nu a fost vina mea, că am fost un copil bun care a meritat iubire și afectiune, dar a fost vina mamei că nu mi le-a dat. Odată ce am văzut adevărul și am pus responsabilitatea pe mama, refuzând s-o mai apăr, mi-au căzut bubele de pe față. Nu mi-a venit să cred!

Doamne ajută,
CS