Sărut mâna, Măicuță dragă!
Mă gândesc deseori la ceea ce înseamnă bucuria și la faptul că ea nu trebuie să aibă neapărat legătură cu lucrurile exterioare. Eu sunt o persoană veselă și îmi place să râd și să mă bucur de fiecare lucru frumos din viață, să mă bucur și să mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate persoanele minunate pe care mi le-a scos în cale și pentru toate lucrurile frumoase pe care mi le dăruiește, inclusiv pentru momentele dificile, pentru că știu că sunt pentru folosul meu. Îmi doresc foarte mult ca bucuria pe care o simt acum să fie mai mare în momentele grele din viața mea, pentru că știu că adevărata bucurie și cea mai mare e aceea pe care ți-o aduce Hristos! La bucurie, ca și la necaz, sufletul meu trebuie, mai înainte de orice, să-L caute pe Domnul, Izvorul vieții mele, căci tot darul desăvârșit îmi vine de sus! Știu că adevărata bucurie este cea duhovnicească întru Hristos și este deplinătatea iubirii, pentru că doar un suflet iubitor se poate bucura.
Doamne, fă să se unească pentru totdeauna în mine bucuria cu rugăciunea și cu mulțumirea! Să se roage în mine iubirea mea pentru Tine și pentru aproapele meu! Fie ca, amintindu-mi cuvintele Tale de dinaintea morții, să nu le uit niciodată: „Mi-e sete”. Acest cuvânt cuprinde toată iubirea Ta, setea de a mântui omenirea. Dă-mi, Doamne, și mie, nu numai setea de a-mi mântui sufletul, ci și de a se mântui toți oamenii. Dă-mi a nu mă bucura de nicio bucurie pământească, trecătoare, dar dă-mi să aud chemarea: „Intră întru bucuria Domnului tău!”. Dă-mi puterea iubirii Tale, a rugăciunii Tale, iar când voi ajunge să cunosc slava Ta, dă-mi să gust din acea bucurie veșnică aflată din veac în dreapta Ta!
Vă îmbrățișez cu multă dragoste!
Iuliana