Pot să spun că abia la vârsta de 28 de ani, cât am acum, mi s-au deschis ochii către spiritualitate. L-am primit pe Dumnezeu în inima mea, chiar dacă El a bătut la ușa mea de multe ori și eu nu Îl auzeam. Nu mă consider credincioasă, ci din contră, însă pentru mine e minunat să simt chiar și așa târziu că Dumnezeu e mereu cu mine și se bucură atunci când e primit. Am înțeles că Dumnezeu vrea de la mine să fiu mult mai răbdătoare, să am încredere în El, și numai în El, și lucrurile vor veni de la sine. Abia acum am reușit să stabilesc o relație cu Dumnezeu cu adevărat, pentru că până acum chiar dacă nu am negat niciodată spiritualitatea, și poate că mă consideram credincioasă, am trăit într-o imensă ignoranță; Dumnezeu e mult dincolo de rațiunea oamenilor și totuși atât de personal.
Relația cu Dumnezeu mi-a redat încrederea în mine, m-a făcut să trec peste momentele urâte din ultima perioadă, să-mi iubesc mai mult părinții, prietenii și semenii, să fiu mult mai atentă la detalii, să mă rog, să ofer mai mult. Îmi doresc să păstrez legătura cu Dumnezeu toată viața mea și mai mult decât atât, să poată evolua deoarece sunt în faza incipientă, ca un copil nou născut.
Doamne ajută!
F.