Ai 14 ani şi nu-ţi mai place deloc să fii fată?!

Versiune tiparTrimite unui prieten

Încă un lucru. Acel băiat căruia îi plăcea de fată. Dacă ar insista la rugăciune, spovedanie și împărtășanie... ca să își revină ar fi obrăznicie totală din partea lui. Pentru că el se află în situația în care stă cu degetul pe întrerupător și îi cere de la Dumnezeu să îl ajute, sau chiar mai rău Îl roagă pe El să apese întrerupătorul. Cam asta este în cazul de față. Deci nu te mai neliniști Elena că ești fată. Fiecare om are binecuvântare să fie cea ce este chemat de Dumnezeu să fie. Un copil al Lui. Nu contează cum arătăm, ce purtăm, câte batice punem pe cap, sau avem voie sau nu în Muntele Athos. Consideră restricțiile Bisericii sau a lăcașurilor Sfinte precum Muntele Athos ca pe niște jaloane pe care trebuie să le ocolești spre binele tău. Așa cum se spune... toate îmi sunt îngăduite dar nu toate îmi sunt de folos.
Acum te gândești.. .cum să nu îmi fie de folos să mă duc în muntele Athos?
Păi îți este de folos... dar te gândești că lor le va fi? Acolo este viață de obște în care călugării sau unii călugări preferă să ducă o viață în care să nu vadă chip de femeie. De ce? Ca să se ocupe cu cele Sfinte...și să mai scadă din ispite .Aceste restricții reprezintă un avantaj pentru tine Elena... pentru ca acești monahi să se roage cu mai multă încredere și îndrăzneală înaintea Lui Dumnezeu datorită curățirii lor sufletești. Și nu că s-ar ruga doar pentru sufletul lor.. .ci pentru întreaga omenie. Ei sunt Îngeri... au datoria sfântă să povățuiască pe cei slabi la suflet și să ajute acolo unde este nevoie, dar toate acestea prin rugăciune.
De ce rugăciune?
Păi, atunci când te rogi ceri ajutorul Domnului ca să îl ajute pe x sau y.
De ce nu încearcă călugărul să îl ajute pe acel om chiar dacă știe ce anume să îi spună?
Păi, numai dacă a gândit acest lucru și îl acceptă în minte își pierde mântuirea.
De ce? Pentru că ar cădea în gravul păcat cum că el ar fi mai bun decât Dumnezeu în a-i explica/ajuta în ce are nevoie. Trebuie înțeles că Dumnezeu ne știe fiecare gând în parte. Și cu voința lucrătoare a călugărului prin rugăciune el dă ocazia Harului Lui Dumnezeu să lucreze. Mai clar, ca să explic în termeni matematici, Dumnezeu are nevoie de 0.00000000000000000001. Atât reprezintă voința noastră... de aceea ei stau și se ascund și se duc prin toate crăpăturile pământului. Ca să se roage pentru noi... să ne fie bine și să ne mântuim.
Acum na... odată cu rugăciunea monahului începe lucrarea Lui Dumnezeu. Dar mai e un lucru. Ține și de voința noastră. Apar oferte și de o parte și de cealaltă a vieții... și fiecare are, fie o bilă neagră, fie o bilă albă. Și e clar ce reprezintă fiecare bilă. Bine ar fi să alegem tot timpu bila albă, dar... uneori nu conștientizăm care e neagră și care e albă... pentru că nu ne uităm atent la ea. Cam așa e viața de mirean. Sau... poate că așa s-a ajuns... cine știe. Așteptăm să vedem ce spune Maica.
I.

Mulțumesc mult!
Mare taină ne împărtășești!
O, de-am lua aminte!
Da, nu numai monahul, dar nici mireanul care caută Împărăția nu poate intra în ea dacă Îl învață pe Dumnezeu cum să-i rezolve problemele și cum să-i aranjeze viața, întâlnirile, caracterul său și al celor din jur... Toate problemele și evenimentele vieții noastre în timp, au rostul de a deveni loc de întâlnire cu Veșnicia. Altfel e timp pierdut și locuri de „experimentare” a chinului, a întunericului și a scrâșnirii dinților ca daruri ale lui Dumnezeu pentru a ne trezi și a urî păcatul.
Dar atenție: nu chinul ni-l dăruiește Dumnezeu, sau cele amintite mai sus, ci libertatea de a alege să trăim „după mintea noastră”, ceea ce ne duce, în robia voii noastre, robită de voia celui viclean, sau după mintea Lui, devenită accesibilă oricui voiește să se lepede de sine, prin Hristos Domnul în Biserica Lui. Durerile și necazurile vieții devin daruri când înțelegem că sunt consecințele alegerilor noastre, prezente sau trecute, și că dor doar pentru a ne trezi și a alege Bucuria și Pacea, și Iubirea!
Iar dacă voiește cineva aceste daruri, îl sfătuiesc să înceapă prin a cere credință și răbdare! Prin aceste daruri primim lumina și priceperea, adică harul care ne învață ce să facem mai departe...
Cu recunoștință, nădejde și rugăciune,
Maica Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar