Sărut mâna, Măicuță dragă!
Vreau doar să-I mulțumesc Bunului Dumnezeu că v-a folosit ca pe „cheia” care a deschis „lacătul” (inima mea).
Mulțumesc, Doamne, că m-ai invitat la dans!
Mulțumesc din suflet, Măicuță!
Cu deosebită recunoștință,
Gabriela
Draga mea Gabriela, eu îți mulțumesc!
Îți mulțumesc pentru că poți să vezi lupta asta cu păcatul din noi, cu urâtul din noi și din lume, ca pe un dans cu Domnul!
Pocăința și asceza noastră sunt ușile Bucuriei, dar nu sunt uși exterioare, ci îmbrățișări lăuntrice cu Domnul Dumnezeul nostru, cu voia Lui în care voia noastră se „dă bătută”. Și, când acceptăm să ne dăm bătuți fără violență și ne lăsam moale în Mâinile Lui, totul devine dans, dănțuire cu puterile cerești care se bucură de întoarcerea noastră ACASĂ!
Da, știu, știu că acest fel de a privi asceza și pocăința îi poate sminti pe mulți și-i rog să mă ierte și să nu cadă în păcatul judecății pentru mine. Mai bine să spună: „Doamne, Tu știi! Poate că e nebună, poate e rătăcită, dar Tu știi, și Tu să judeci, și Tu să-i conduci pe Cale pe cei care se iau după ea și să nu-i lipsești de Duhovnic și de Sfintele Taine, adică de adevăratele porți ale Împărăției!”.
Vă mulțumesc tuturor și să nu se întristeze nimeni din cauza mea!
Cu multă recunoștință,
Maica Siluana