Ce-aş putea să-I ofer eu Lui când nu am nimic?

Versiune tiparTrimite unui prieten

Sărut mâna, măicuţă!
Aş vrea să vă întreb ce trebuie să fac pentru a-L iubi pe Dumnezeu? Ce să îi ofer eu Lui?

Sunt un împătimit. Nimic nu îi pot da. Nici măcar voinţa mea. Inima mi-a devenit sălaş al răului, mintea îmi este robită şi ea. Nu pot şi nu vreau să lupt. Această combinaţie între neputinţă şi absenţa dorinţei este dezastruoasă. Sunt un om care se află în cădere liberă de mult timp... de prea mult.

Ce-aş putea măicuţă să-I ofer eu Lui când nu am nimic?

Dănuţ

Ei, iată că ai spus un cuvânt mare! Vorba' ceea: "gura păcătosului adevăr grăieşte"! Da, mare cuvânt ai spus!

Oferă-i nimicul tău. Tu te tot străduieşti, ca şi mine şi ca mulţi dintre noi, să umpli acest nimic turnând în el fel de fel de alte nimicuri sau minciunele... acum încearcă să stai aşa NIMIC în faţa Lui cât mai des cu putinţă. Seara înainte de culcare, dimineaţa la trezire şi ori de câte ori îţi aminteşti în timpul zilei. Intră în acest nimic ce eşti şi stai acolo, gol şi liniştit simţind cât poţi mai profund cât de nimic eşti. Nu primi gânduri. Nu te judeca, lasă-L pe El s-o facă. Tu taci şi oferă-i acest nimic! Dar să i-L oferi Lui, nu ţie sau vrăjmaşului. Vei prinde mişcarea sufletului prin care să faci asta, poate nu imediat, dar după câteva încercări vei reuşi!

Ştii, omuleţule drag? Dumnezeu a făcut această lume imensă şi minunată din nimic!

Îndrăzneşte să fii nimic în mâna Lui şi nu în capul tău!

Cu dragoste şi înţelegere,

M. Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar