Referitor la rugămintea dumneavoastră de a răspunde la întrebarea domnişoarei "X", dacă "Mai există băieţi care vor să se căsătorească cu o fecioară?" şi dacă "Mai sunt băieţi care au răbdare până după căsătorie?".
Aş începe prin a spune că noi, tinerii creştini, am uitat de frumuseţea fecioriei, chiar şi atunci când mai avem încă fecioria, fie şi sub forma cea mai modestă, a virginităţii. Cei mai mulţi dintre noi uităm şi vremurile în care trăim, în care cel rău se sileşte să nu rămână nici urmă de feciorie. De aceea se cuvine măcar să ne străduim să mulţumim lui Dumnezeu pentru ceea ce avem, şi să nu cădem în deznădejde că nu suntem pe placul lumii. Cât despre întrebările tale, te asigur că există tineri care, nu numai că vor să se căsătorească cu o fecioară şi să rabde până la nuntă, dar vor un lucru mult mai greu de atins. Acela de a duce o căsătorie plăcută lui Dumnezeu. Şi asta este foarte greu...
Cu încredere,
Petre
Mulţumesc, Petre drag
Mulţumesc pentru mesaj şi mai ales pentru cuvântul: "se cuvine măcar să ne străduim să mulţumim lui Dumnezeu pentru ceea ce avem, şi să nu cădem în deznădejde că nu suntem pe placul lumii"! Aici aş vrea să ne oprim puţin măcar, toţi cei care suferim că nu am găsit fericirea. Suntem noi conştienţi că lumea acesta e incapabilă să ne dea fericirea după care însetăm?
Folosim noi durerile dezamăgirii pentru a ne naşte la viaţa cea adevărată, care nu e din lumea aceasta? Sau ne încăpăţânăm să umblăm după himerele fericirii lumeşti şi ne lipsim de cea mai mică pregătire pentru fericirea adevărată şi viaţa veşnică? Oare, cum ne vom prezenta la naşterea noastră în cer? Să ne punem această întrebare şi să nu ne mai amorţim conştiinţa cu surogate şi lozinci nihiliste! Ştim deja că nu sunt adevărate după angoasa sufletului, care ştie în adâncul lui Adevărul!
Curaj, copii! Bucuria pe care o căutăm e numai şi numai în Hristos!
Dumnezeu să va binecuvânteze!
Cu drag şi nădejde,
M. Siluana