Blagosloviți, săru-mâna!
V-am scris cu mult timp în urmă în problema dacă aș face față ascultărilor? Am primit răspunsul .sfinției voastre și m-a ajutat foarte mult. Am intrat în mănăstire, mulțumesc bunului Dumnezeu, fac față ascultărilor cu toate că am probleme de sănătate. De multe ori citeam ce mi-ați scris sfinția voastră "că cel mai greu îmi va fi când voi descoperi despre mine lucruri ce până acum le-am negat și voi simți nevoia să acuz, să învinovățesc, să judec ca să scap de durere că nu sunt așa cum mi-am închipuit că sunt". A venit și timpul când am trăit și aceste momente. Poate că n-ar trebui să vină acum aceste momente? Poate e prea devreme!? Nu știu prea multe, dar mie greu să dezrădăcinez multe "patimi" din mine. Am citit într-o carte de-a sfinției voastre, Meșteșugul bucuriei, volumul doi, că nu putem ajunge în rai fără să trecem prin iad. E vorba din iadul din mine... tot ce mi-ați scris am citit și nădăjduiesc că îmi veți mai scrie și acum mi-au venit ca un plasture pe rană răspunsurile sfinției voastre.
Maica Domnului să vă răsplătească dragostea, pentru tot ce faceți, pentru mângâierile pe care le oferiți celor care au nevoie. Vă îmbrățișez.
Blagosloviți, săru-mâna și vă rog să mă iertați!
A