Măicuţă, ce e cu profesorii noştri? Ieri m-a abordat un respectabil profesor de română din oraşul nostru, să-mi atragă atenţia să fiu cu ochii pe băiatul meu, că a auzit că exagerează cu biserica! Să am grijă să nu eşueze într-o instituţie atât de anacronică şi unde-şi găsesc locul doar mediocrii! Atât de mult m-a durut! El considera că religia blochează gândirea şi că are toate răspunsurile fabricate... Proful respectiv s-a smintit de-a dreptul când a auzit că băiatul are şi un duhovnic... căruia, în altă ordine de idei, eu îi sunt atât de recunoscătoare pentru tactul şi harul cu care ne-a schimbat efectiv viaţa tuturor celor din familie... Credeţi că ar trebui să am o discuţie mai vehementă cu acest personaj, care este mai de acord cu discoteca decât cu biserica la elevii săi? Având în vedere că se apropie de pensie, cred că a rămas un comunist ateu şi nici eu nu am pregătirea necesară să îl combat cu succes. Eu doar îl simt pe Dumnezeu şi încerc să citesc cât mai mult... Credeţi că ar trebui să vorbesc cu el? Şi câţi dascăli ai copiilor noştri sunt ca el...
Alina