

Sărut mâna Măicuță!
Am o mare tulburare sufletească, pentru că părinții mei nu m-ar înțelege. Sunt la facultate, dar eu vreau să mă călugăresc. Părinților nu le-am spus acest lucru. I-am spus doar surorii mele, dar ea a început să plângă de parcă aș muri. Parcă aș avea o boală incurabilă, iar doctorul i-a spus că în cel mai scurt timp voi muri.
Ce mă fac Măicuță? Dacă nu mă înțeleg părinții mei... Cred că o să le spun pur și simplu: „Scumpii mei părinți, vă iubesc mult, dar eu Îl iubesc mai mult pe Dumnezeu. Dacă mă puneți să aleg între voi și El, atunci să știți că eu am plecat. De acum înainte considerați-mă moartă.”
Cum să le spun Măicuță, căci ei vor să mă căsătoresc. Eu i-am luat cu încetul și le-am spus că nu mă voi căsători niciodată. Mama cred că speră să nu fie decât ceva trecător. Ea a suferit un episod de depresie, nici acum nu a reușit să treacă peste asta. După tratament, am crezut că va fi mai bine. A mers un timp, apoi iarăși s-a schimbat. Nu știu dacă poate să treacă peste asta.
Se pare că sora mea începe să înțeleagă, dar asta pentru că i-am spus că o să mă călugăresc într-un viitor mai îndepărtat, când părinții noștri nu vor mai fi. Mi-e greu pentru că nu pot să le spun adevărul, iar eu urăsc minciuna. Încerc să nu îi supăr, dar mint pe altă parte.
Plâng, plâng pentru că nu pot să le spun despre acest lucru. Nu mă vor înțelege.
Măicuță, cred că pe deasupra faptului că îi mint, am mai greșit cu ceva. L-am rugat pe Dumnezeu să îmi ia vederea, pentru că poate atunci părinții mă vor înțelege. Credeți că am greșit?
Sper să nu Îl supăr și pe Dumnezeu mai mult, pentru ca să mă ajute să duc hotărârea pe care am luat-o până la capăt.
Dacă nu le spun, credeți că greșesc mult?
Nu sunt singurul lor copil, ar trebui să îi consoleze acest lucru. Sora mea le va fi alături, dacă vrea Domnul asta.
Măicuță, dacă ei nu mă vor înțelege, credeți că trebuie să-i ascult?
Mulțumesc Măicuță pentru că m-ați ascultat!
Sărut mâna!
Andreea