Dragă Măicuță,
De ceva vreme mă macină o durere, o revolta, nici eu nu știu cum să-i mai zic, care încet, încet mi-a cuprins mintea și gândurile, mă tulbură la serviciu,  acasă, mă trezesc noaptea, etc. O persoană de la serviciu pur și simplu nu mă lasă să mă desfășor în relațiile cu clienții și ceilalți colegi. Dacă mă caută vreun client, dacă primesc o vizita la o prietenă, rudă, dacă vreau să stau de vorbă cu cineva, este mereu peste mine. Ține morțiș să se amestece în discuțiile mele și să nu cumva să mă placă pe mine cineva. Asta îmi demonstrează comportamentul ei. Îmi copie replicile, glumele și apoi le folosește cu satisfacția ca sunt ale ei, subliniază cat de tare, frumoasă și deșteaptă este. Eu de fel nu mă bag în sufletul omului, îl las pe el să vină spre mine. Ea este opusul, iar lucrul ăsta mă obosește. Nu înțeleg ce fel de persoană este și cum trebuie să reacționez eu. Offf, nu știu dacă mă înțelegeți, nici eu nu mă mai înțeleg și nici nu îmi este drag să merg acolo, deși meseria mea îmi place mult. Cândva am ajutat-o mult, și m-a trădat .
A.