Dragă mamă,

Îți scriu ție prima pentru că în relația noastră e o încărcătură puternică, poate cea mai puternică și abia acum am realizat. Draga mea mamă, știi cât am preluat eu din durerea ta? Știi cât am preluat eu din nefericirea ta? Așa de mult, din fidelitate, din dorința de a-ți ușura povara pe care ai dus-o în tăcere și singurătate.

Ai crescut cu o mamă care bea și te nedreptățea spunându-ți că ești urâtă; te-ai simțit așa de neiubită; la 17 ani l-ai întâlnit pe tatăl meu care, deși era căsătorit și avea copii, te făcea să te simți iubită; ai rămas însărcinată cu mine; îți era așa de frică, ai vrut să îți iei viaţa; a trebuit să spui familiei, ai îndurat așa de multe ocări; erai așa de singură.

La 18 ani aveai un copil, o fetiță, pe mine; m-ai lăsat cu părinții tăi și veneai zilnic și apoi săptămânal. Ce dureri oi fi încercat tu... M-ai dat spre înfiere lor. Oare ți-a fost greu, oare ai simțit că mă pierzi?

Te întâlneai în continuare cu tatăl meu până l-ai prins că vrea să te înșele; asta a fost hotărâtor; la scurt timp l-ai întâlnit pe tatăl actual și ai început un nou capitol.

Draga mea mama, câte dureri nespuse ai îndurat tu; alcoolismul lui, comunicarea afectată; știi, mamă, că el m-a abuzat sexual și eu nu ți-am spus de teamă să nu te desparți de el; deși eram așa de mică, eram conștientă că un asemenea lucru ar fi tulburat apele în familia ta și eu am vrut să te protejez.

Știi, mamă, ce frici am dus în tăcere, frica de a rămâne însărcinată mai târziu, frica de a se afla, vinovăția și complicitatea că s-a întâmplat. Şi nici o secundă nu m-am gândit să îți spun; te simțeam neputincioasă pentru a te confrunta cu o asemenea situație și am preferat să o duc eu.

Mamă, am muncit mult să fiu serioasă și respectată și am reușit, am fost prima în generală și liceu și te-am făcut mândră, bucuroasă de mine. După ce ți-am câștigat încrederea, ți-am fost aliat și sprijin, iar când am putut material am început să îți îndeplinesc visele: ți-am luat primul aspirator și seturi de bucătărie și de toate când nu mai aveați și acum finanțare pentru școala de șoferi.

Mama mea dragă, am vorbit mai devreme cu tine și erai așa nefericită; mi-am observat nefericirea mea și am înțeles că e aceeași; probabil că am decis acum un timp să o împărtășesc cu tine, să nu mai fii singură.

Știi, mamă, m-am supărat pe tine pentru că nu m-ai apărat de tata, acum înțeleg că nu aveai cum.

M-am supărat pe tine că m-ai lăsat cu mamaia și am suferit așa de mult, acum înțeleg că nu știai să faci altfel; erai singură și speriată.

Îți trăiesc nefericirea, îmi dau seama de fiecare dată când vorbesc cu tine. Şi parcă vreau să îți țip „mi-e greu”, parcă vreau să te pedepsesc pentru că nu mă înțelegi.

Vreau, mamă, să te las acum în grija Mamei noastre celei bune și iubitoare, în grija Maicii Domnului. Eu trebuie să îmi urmez drumul meu și visele mele și să trăiesc viața mea și să mă opresc din a o alina pe a ta.

Tu nu mi-ai cerut această dedicare, am făcut-o eu, din proprie alegere, pentru a trăi împreună cu tine durerile cele multe și nespuse.

Te iubesc, mama mea, și niciodată nu ți-am spus-o. Îmi este greu să îți spun, la fel cum îți este și ție.

Îți înapoiez visele tale pe care am vrut să le îndeplinesc eu; sunt ale tale și le vei îndeplini așa cum știi, cu ajutorul Domnului.

Îți înapoiez durerile tale pe care am vrut să le împarți cu mine, să îți fie mai ușor; sunt ale tale și se vor vindeca după cum te va vindeca Domnul și te va acoperi Maica Lui.

Îți înapoiez posibilitatea de a-ți manifesta atitudinea maternă și renunț la cea pe care am manifestat-o eu pentru a-ți arăta cum să fii mamă; tu ești mama, orice ar fi și accept maternitatea ta așa cum este.

Maica Domnului să te lumineze, că Ea este Mama cea adevărată.

Mamă, îți mulțumesc că m-ai adus pe lume, îți mulțumesc pentru blândețea ta, te rog să mă ierți pentru când te-am repezit sau umilit, iartă-mă, te rog.

Fiica ta B

...

Dragă tată natural,

Pe tine nu te cunosc; am în mine imaginea unui bărbat senin, cârlionțat, cu care semăn și cam șmecher.

Aș vrea să te cunosc, să mă cunoști.

Sunt supărată pe neputința ta de a ne asuma, pe mine și pe mama. Sunt supărată că erai om însurat cu familie și nu ai putut face o familie cu mama. Sunt supărată pe tine pentru că te uitai după femei. De ce tată, nu ai putut fi responsabil?

Implicarea ta a fost așa de minimă, parcă nici nu ai acest copil care am fost eu. Poate aici am început să mă simt atât de neimportantă.

Sper să ne vedem într-o zi, dacă nu la Judecată și să ne iertăm și să ne iubim și să ne mulțumim reciproc pentru că suntem.

Știi că sunt supărată pe tine pentru că nu m-ai apărat de abuz, că nu m-ai făcut să mă simt în siguranță și înrădăcinată? Sunt.

Domnul să ne binecuvânteze așa cum suntem.

B

Dragă tată vitreg, singurul care și-a asumat acest rol,

Știi ce recunoscătoare îți sunt că ți-ai asumat acest rol? Foarte mult.

Știi, tată, ce impact a avut jocul tău sexual asupra mea? M-a nenorocit afectiv, m-a mutilat. M-a aruncat în vinovăție și murdărie și frică și singurătate. Mi-a distrus încrederea în oameni și în bărbați. Mi-a pervertit nevinovăția. M-a maturizat brusc.

Tată, am preluat neputința ta de stăpânire ca fiind din vina mea, m-am acuzat că eu te-am provocat, dar cum să o fi făcut, eram o fetiță de șase ani?

Am preluat păcatul tău ca fiind al meu, mi l-am împropriat. În realitate a fost neputința ta, greșeala ta, păcatul tău, frustrarea ta. Îți dau înapoi tot ce am preluat, îți aparține, tu descurcă-te cu această realitate.

Acum că îți dau înapoi, rămâne golul, locul de a fi fost abuzată. Putem spune lucrurilor pe nume acum.

Te iert, tată, pentru neputința ta. Îl rog pe Dumnezeu să mă ajute să te iert întru totul și Îl rog pe Dumnezeu să te lumineze, să îți vezi greșeala și să te pocăiești pentru ea.

Sunt recunoscătoare pentru că te-ai oprit repede, însă mult timp după aceea și acum uneori am simțit că nu te-ai oprit cu gândul; o palmă la fund, o atingere, o privire, toate au continuat să mă îmbolnăvească tată. La fel și pupatul pe gură al surorilor. Simțeam că turbez de fiecare dată și mă simțeam și mă simt atât de neputincioasă.

Din relația cu tine am început să mă strâng, să îmi strâng stomacul, trupul și să spun „nu simt nimic”. Oare am vrut să blochez canalul de comunicare, să nu simt energia murdară care venea de la tine înspre mine?

Domnul să te lumineze și să te vindece, tată!

B

Dragă mamaie,

Am amânat așa de mult să îți scriu, nu știu de ce; îmi e așa de greu să încep. Au trecut câteva săptămâni de la scrisorile către părinți și îmi e așa greu să încep.

Tu m-ai crescut, ai preluat rolul de mamă, m-ai înfiat, m-ai asumat. Îți mulțumesc așa de mult pentru asta, pentru că nu ai luat în considerare varianta orfelinatului pentru mine. Te iubesc mult, mult și adânc, atât de mult încât acum nu îți pot striga răul făcut când eram copil și nu știu dacă nu este binecuvântarea lui Dumnezeu cu iertarea sau altceva.

Mamaie, eu cred că am iertat nopțile de chin, de acuze pe nedrept, bătăile, zgârcenia, prigonirea mea, prigonirea părinților și a Alinei. Data trecută când te-am îmbrățișat, te-am simțit mai mică și mi-am dat seama că te apropii de plecare. Ce mult mi-aș dori să pleci împăcată cu Domnul și iertată.

Te iubesc mult și nu știu ce îți mai pot zice. Paradoxal, deși cu atâtea suferințe, relația noastră pare cea mai normală, cea mai apropiată, cea mai plină de iubire.

Doamne, liniștește sufletul ei chinuit.

Maica Domnului, dăruiește-i mângâierea ta cea bună!

B