Deci omul e chemat să devină ce nu e?
Să înveţe ce nu ştie, să primească şi să fructifice?
Asta e?
Şi deci teoria cu maimuţa îl face pe sine oarecum să renunţe la multele lucruri de care e responsabil, şi să renunţe la responsabilitate, zicând că omul e o maimuţă şi că are instincte animalice, şi că nu şi le poate controla, pentru că instinctele sunt instincte. Nu?
Şi adoptând teoria asta, îl lipseşte, scuteşte nu numai pe plan sexual de multe chestii, ci şi pe planul social şi spiritual şi tot, pentru că el nu va voi să devină responsabil de fapta, gândul, vorba, ideea, atitudinea zise, făcute.
Uitaţi că eu nu m-am gândit că este o comoditate în a zice că eşti o maimuţă cu 46 de cromozomi, pe lângă maimuţa care are 48.
E şmecheră treaba! Nu?
Un omuleţ
Da, da
Da, Omuleţule iubit, omul e cel ce va deveni! El este chiar răspunsul pe care-l dă la chemarea lui Dumnezeu de a fi dumnezeu cu şi în El!
Restul teoriilor, de la "eu sunt doar o maimuţă" până la "Eu sunt dumnezeul meu", nu sunt decât răspunsuri caricatură, ratări şi schimonosiri ale vocaţiei noastre de dragul unor sărmane trecătore plăceri puse de vrăjmaş ca momeli pe calea pierzării! De ce alege omul asta? Din prostie, uitare şi lene! Iar acestea sunt chiar demoni unşi cu euforizante de moment...
Da, "e şmecheră treaba" celui viclean, dar nici omuleţii nu sunt chiar aşa de proşti cum crede el!
Curaj, copil iubit! Doare să devii om, dar merită!
Cu drag şi respect mult,
M. Siluana