Alegerea umilinței de bună voie

Versiune tiparTrimite unui prieten

Bună seara,

Numele meu este Andrei. Știu că oamenii puternici și cu potențial au un mentor pe măsură. Totodată, știu că timpul dumneavoastră este prețios și că programul vă este încărcat. Un factor foarte important pentru care vă scriu este o stare de neliniște, de debusolare, o zdruncinare a principiilor (creștin-morale) cauzate de o întrebare la care nu am fost capabil să-i găsesc răspuns și care, cu timpul, m-a condus către o degradarea a minții și a sufletului.

Din păcate, nu pot ajunge la dumneavoastră curând și am îndrăznit să vă cer ajutorul pe această cale. Consider că dumneavoastră îmi puteți da acest răspuns și cu timpul îl voi putea înțelege.

De ce a ales Hristos să moară în modul în care a murit: să Se lase batjocorit, scuipat și umilit? De ce nu Și-a dat moartea de la Sine printr-o covoire a firilor, în văzul tuturor, fără să mai fie nevoie de umilire, de această nebunie pentru neamuri și piatră de poticnire pentru evrei? Sunt conștient că Hristos, fiind Dumnezeu și arhetip al nostru, nu ne-ar fi
lipsit de o viață desăvârșită a Lui prin care și noi să putem deveni asemenea Lui; și din punctul acesta de vedere sunt convins că această moarte a fost cea mai bună, dar eu, fiind nepriceput și egoist, încă nu pot înțelege și de aceea vă cer ajutorul, sperând că mă veți face și pe mine, cel cu puțină minte, să-mi găsesc un răspuns ce va face întrebarea asta să dispară pentru totdeauna și astfel să-mi găsesc liniștea.

Vă mulțumesc și vă rog să mă iertați,
Andrei

Mulțumesc pentru încredere și mă rog lui Dumnezeu să mă ajute să te ajut.

Mântuitorul a ales să moară așa cum au ales oamenii să-L ucidă. El a vent să ne dăruiască dragostea Lui, să Se apropie de toți oamenii ca să le dea dragostea Lui. Și pentru cei mândri și răzvrătiți singura modalitate de a se apropia de El era această modalitate: să-L umilească și să-L ucidă.

Omul a căzut din mândrie. Suferind moartea umilitoare, Domnul a biruit în carnea Lui mândria noastră și ne-a dat posibilitatea să devenim ca El, împărtășindu-ne cu trupul Lui înviat. Dacă ar fi făcut-o în văzul lumii, ar fi fost o minune care i-ar fi adus pe oameni la credință fără să le respecte libertatea, i-ar fi forțat prin acea minune să creadă în El. Or, Dumnezeu ne-a făcut liberi și ne respectă această libertate.

Ar mai fi multe de spus, dar eu cred că pentru tine, ca să-ți găsești liniștea , mai de folos îți va fi rugăciunea. Încearcă să te rogi pornind de la întrebarea pe care mi-ai pus-o mie: Doamne, luminează mintea mea, liniștește sufletul meu, Doamne, dezvăluie-mi această taină. Să faci această rugăciune de mai multe ori pe zi cu răbdare, cu mătănii.

Un alt mod de a-ți găsi liniștea este să te lepezi de întrebare. Doamne, mă lepăd de această întrebare până când voi crește duhovnicește până la măsura ei, cu harul tău. Spovedește-te, împărtășește-te, lucrează poruncile, bucură-te de darul vieții frumos și onest. Și vei crește și vei înțelege, Copile drag.

Dumnezeu să te binecuvinteze!

Maica Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar