Măicuță scumpă,
Tocmai am primit această poveste atât de frumoasă de la o prietenă!

E ca un răspuns la frământările mele atât de vinovate, despre ce voi face cu viața mea... vinovate pentru că, din mândrie, din orgoliu prostesc, din orbire, nu mai pot privi către Domnul, Care are ATÂTA grijă de fiecare din noi...

Iertați-mă...

Luana

Olga

Foarte emoționantă este povestirea Olgăi, care era fiica duhovnicească a Sfântului Serafim de Virița. Se trăgea dintr-o familie aristocrată și studia la vestitul Institut Smolnai. Părinții ei erau foarte credincioși. Mama sa a murit de tânără, iar tatăl s-a recăsătorit. Dar și mama ei vitregă era foarte credincioasă. Olga Îl iubea mult pe Dumnezeu și se ruga să-i spună ce drum să urmeze. A cunoscut un tânăr și au hotărât să se căsătorească. Cu puțin înainte de ceremonia nunții, în vreme ce toți îl așteptau pe mire la biserică, acesta a văzut pistolul fratelui său pe o masă și, jucându-se cu el, din neatenție, s-a împușcat! Astfel, în loc de nuntă a avut loc înmormântarea. Olga s-a întristat mult. Nu mai avea poftă de mâncare, și nici să doarmă nu mai putea. În cele din urmă s-a contaminat cu tuberculoză și toți așteptau, mai devreme sau mai târziu, deznodământul. Însă, cu mijlocirile Sfintei Paraschiva, care i-a apărut de două ori, s-a vindecat. Sfânta i-a spus că n-o să se mai îmbolnăvească și a trimis-o la părinte, care trăia atunci în Lavra. Ajunsă acolo, i-a povestit părintelui evenimentele triste ale vieții ei și la urmă l-a întrebat dacă este voia lui Dumnezeu să se călugărească. Starețul i-a zis:

- Dacă-ți dau binecuvântare să te călugărești, poți să devii egumenă, căci ești educată. Dar pentru că ești foarte milostivă, vei împărți săracilor toată averea mănăstirii; și în loc să ți se facă ascultare, vei face tu ascultare surorilor. Iarăși, dacă devii monahie simplă, viața acolo va fi severă și sănătatea ta nu va rezista... De aceea e bine să lucrezi vânzătoare de bilete de tramvai! Toți te vor ști. Vei număra câte bilete ai vândut și seara vei face câte o metanie pentru fiecare din cei cărora le-ai dat aceste bilete și te vei ruga la Dumnezeu să-i mântuiască. Să știi că mulți oameni se vor mântui cu rugăciunile tale, e de-ajuns să-ți porți crucea până la capăt.

Olga a primit fără împotrivire. A făcut ascultare fără să cârtească la această poruncă ciudată a starețului. Până a ieșit la pensie a lucrat ca vânzătoare de bilete și, cu harul lui Dumnezeu, mulți oameni aflați în preajma ei au fost ajutați și mângâiați. Și a primit de la Dumnezeu harul înainte vederii.

Viața ei constituia o jertfă pentru slujirea aproapelui. În zilele înfricoșătoare ale asediului Petersburgului, Olga a salvat multă lume de la foamete. Cunoscând mulți ofițeri și negustori, aduna alimente și chiar și resturi alimentare și le împărțea celor înfometați. Se ruga mult și făcea metanii pentru toți aceștia, precum și pentru izbăvirea orașului.

Având credință adâncă în Dumnezeu și în rugăciunea părintelui, niciodată nu se proteja de raidurile aeriene. Niciodată nu s-a dus să se ascundă în refugiu, iar când o întrebai spunea:

- Părintele știe unde o să cadă bomba.

Odată a căzut o bombă pe primul vagon al tramvaiului, iar ea se afla într-al doilea și n-a pățit nimic. A continuat să lucreze pe tramvai și după război și n-a încetat să-i ajute pe oameni până la moartea sa. Și-a purtat cu adevărat crucea până la moarte, cu consecvență și ascultare. Cu șaizeci de zile înainte de moartea sa a încetat să mai mănânce. Singura ei hrană erau Preacuratele Taine, Pâinea vieții. A adormit în Domnul în anul 1957 și la înmormântarea sa au venit mii de oameni.

Arh. Nectarie Antonopoulos - Sfântul Stareț Serafim de Virița (1866-1949)