Vreau să aud vocea Domnului nostru şi să fac voia Sa

Versiune tiparTrimite unui prieten

Măicuță dragă, binecuvântați!
Eu sunt când prinsă în mrejele evenimentelor din viața mea, când în reculegere și conectându-mă la Bucurie. Vreau să mă străduiesc să schimb în bine viața mea, să o trăiesc mai responsabil, să nu mă mai rătăcesc de Dumnezeu!

Vreau să aud vocea Domnului nostru și să fac voia Sa.

Multe ispite caută să mă atragă și să mă facă să uit de binecuvântare și Bucurie. Dar, Măicuță iubită, mă străduiesc pe Cale, să uit de egoismul meu, de durerile mele.

A sosit și hotărârea instanței, și am primit-o cu încântare, ca pe un dar de Crăciun. Am scăpat de un om tare rău (care încă mai face lucruri urâte în ceea ce mă privește) și acum mă pot bucura de viața mea
Îmi spuneați într-un mesaj anterior să nu mă grăbesc să nu mai fiu singură… Acum mă gândesc că această singurătate e un mare privilegiu, de a mă dedica copilașului meu și familiei mele, și de a-mi trăi viața în rugăciune. Dacă Dumnezeu îmi va trimite un ajutor în drumul meu spre mântuire îl voi primi în viața mea, cu recunoștință. Dar pare atât de utopic, privind oamenii ce mă înconjoară…
Cu multă dragoste,
D., copilașul care așteaptă să-l mai ciufuliți

Pleacă puțin căpșorul ca să ajung la tine și să te ciufulesc, de data asta fără să te cert! Așa! Acum, capul sus și la treabă! Împărăția se ia cu sila! Silește-te, Copila mea iubită, să biruiești tot ce te trage în jos și lucrează tot ce te atrage în Sus! Dar asta nu în lucruri mari sau mărețe, ci în cele mai mici dintre ele. Uite, acum citești! Poți s-o faci în două feluri: citind pur și simplu și culegând cu aviditate satisfacția de a fi iubită și prețuită de maica Siluana, sau citind și mulțumind lui Dumnezeu pentru darul de a citi, pentru iubirea maicii, pentru curajul tău, pentru dorul inimii tale, pentru darurile Lui, pentru durerile tale. Și toate astea fără gând, ci doar ca o lumină aruncată peste toate ale tale în care, iată, coboară Domnul ca să le facă ale Lui cu tine cu tot! Sau, uite, eu acum, am întrerupt puțin scrisul ca să aduc mâna la cap, așa ca pe un gest de mângâiere pentru durerea din el. Și, în acest gest, Domnul e prezent, tu ești prezentă și noi suntem împreună în surâsul Lui iubitor!
Dar putem fi și necăjiți, speriați, îndurerați cu El… Când suntem fără El în astfel de situații, sentimentul sau durerea de moment pare cosmică și definitivă și fără ieșire. Când suntem cu El ele devin loc de întâlnire și lecție de iubire! Cum să nu-I mulțumești?!
Cu drag și recunoștință pentru dragoste,
M. Siluana

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar