Sunt împăcată cu viața mea, cu părinții, cu profesorii… Ce mă bucură foarte mult și este marea descoperire a acestui Seminar este faptul că obișnuiam să „mă răzbun”. Este la un nivel de „înțepat” prin cuvinte, dar tot răzbunare este. M-a ajutat foarte mult și episodul despre care v-am povestit, că m-am mâniat foarte tare reproșând o greșeală cuiva. Mi-am dat seama atunci că într-adevăr am o mare problemă aici, iar de când am trecut prin asta atunci când cineva mă agresează în vreun fel (prin cuvinte în general) nu mai răspund așa repede. Intervine o cugetare, care mă face să mă gândesc la: ce durere o fi având de îmi vorbește așa? O fi având dreptate? Ce ar trebui să fac? Astfel, în unele situații nu am mai răspuns deloc, doar m-am rugat pentru persoana respectivă și am cerut iertare (așa nu am mai simțit mânia aceea când îmi aduceam aminte de cuvintele agresive), de foarte multe ori mi-am reformulat mesajele, pentru că îmi dădeam seama că am mai strecurat câte o „înțepătură” răzbunătoare, iar în alte situații l-am întrebat pe părintele duhovnic ce ar trebui să fac.
E mare minune Seminarul acesta, Măicuța mea iubită! M-a făcut să îmi dau seama ce mult greșesc, chiar dacă mă consideram o persoană „bună”. Mă minunez și cum au dispărut tensiunile în relația cu C., deși ajunsesem la un moment dat la concluzia că este o persoană imposibilă. Acum îmi dau seama că dacă aș petrece mai mult timp în compania lui ar fi o relație mai dificilă, dar nu mai simt o strângere în stomac când îl văd, nu mai simt nevoia să îi răspund la înțepături (minunea cea mare e că nici măcar nu mă mai înțeapă!).
Vă sărut mâna cu mare drag și bucurie și vă iubesc, Măicuță dragă!
N.
Și eu mă minunez, copil drag,
Cum ne ajută acest Seminar, pe fiecare altfel, să ne descoperim neputințele și să vedem apoi că ele se întorc la noi prin cineva din jurul nostru, care devine cumva o oglindă a părții pe care o negăm, o ascundem…
Dacă mă gândesc bine, cred că mulți din preajma voastră ar fi judecat că tu ești bună și C. nu prea… Și totuși, faptul că te înțepa pe tine, era, pentru tine, un strigăt, o chemare la propria trezire și îndreptare… Ei, dacă am înțelege mai ușor și mai degrabă această lecție!
Te îmbrățișez cu drag și cu recunoștință și te aștept mai departe.
Avem încă de lucru!
Cu dragoste,
Maica Siluana