Este nevoie să-I dăm lui Dumnezeu nu doar gândurile noastre, ci "toată viața mea", adică întreaga energie a vieții mele și toată simțirea mea.
Nu ideile mele despre viață sunt viața mea, nu "povestea" pe care v-am spus-o este viața mea, ci simțirile mele, frica mea, dorința mea...
Sfântul Grigorie Palama insistă, și la noi, Sfântul Vasile de la Poiana Mărului ne învață clar că simțirea sufletului este "carnea rugăciunii".
De ce postești? Ca să aibă rugăciunea carne.