A prețui viața, după părerea mea, ar însemna să luăm aminte la cuvântul din satul meu care spunea: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți pune în traistă. Și mă tot gândeam eu ce traistă-i asta și cum dă Dumnezeu. Acum am înțeles încet, încet că traista este viața noastră așa cum o dobândim de la părinți. Noi intrăm în viață la un moment dat și primim o bogăție. Deci, odată cu viața biologică și spirituală pe care o trăim, primim o bogăție de știință, atitudini, multe, multe moșteniri. Aceasta este traista cu care venim noi pe lume și în care Îl primim pe Dumnezeu. De ce unii oameni sunt mai fericiți? De ce unii oamenii au mai multe progrese în viața duhovnicească, în viața spirituală? De ce unor oameni Dumnezeu le ascultă rugăciunile și altora parcă Dumnezeu nu le aude rugăciunile, deși și ei sunt botezați și se roagă? Gândul meu și experiența mea cu oamenii care Îl caută pe Dumnezeu sau sunt în relație cu El e că nu au grijă de această traistă.