Acum am mai multă încredere în mine

Versiune tiparTrimite unui prieten

Vă mulţumesc că mi-aţi dat aceste răspunsuri. Acum am mai multă încredere în mine. Vă mulţumesc! Bunica mea ar dori să vă adreseze şi ea o întrebare: voi mai fi bolnavă de astm bronşic?
Bunica vă transmite: să vă rugaţi prin slujbele dumneavoastră pentru sănătatea mea şi pentru întregirea familiei mele şi vă mulţumesc.

Bunul Dumnezeu să vă ajute!

Îţi mulţumesc pentru mesaje şi pentru încredere. Această încredere te va ajuta pe tine să străbaţi cu mult folos prin această suferinţă de acum.

Acum, Alex, descoperi că viaţa e o luptă, că tu eşti chemată (eşti fetiţă, nu?) să fii erou, şi nu victimă, că totul depinde de tine şi de Dumnezeu. Că Dumnezeu aşteaptă de la tine să ceri şi să primeşti şi să foloseşti puterea pe care El ne-o dă nouă oamenilor ca să fim bucuroşi în viaţă. Ştii, Alex, singurul nostru vrăjmaş este păcatul! El ne ucide, el ne îmbolnăveşte, el ne face urâţi, el ne desparte. Dar Domnul ne dă putere să biruim păcatul încă atunci când este doar un gând rău şi în felul acesta să fim cu El şi cu Bucuria Lui! Dumnezeu ne dă putere să iertăm tot răul care ni se face fără să ne răzbunăm, nici măcar cu gândul. Oamenii pricep greu acest lucru şi mulţi nu se îndură să facă încercarea, să experimenteze dacă e adevărat...

DA, te vei vindeca de astm bronşic, mai ales daca eşti copil!, şi oricine se poate vindeca dacă face următoarele lucruri:

* 1. În primul rând, să acceptăm realitatea dureroasă din jurul nostru, să înţelegem că noi nu putem schimba lumea, că nu putem să-i obligăm pe oameni să fie buni, sa fie cum ne-am dori noi. Nu putem, şi nu avem voie pentru că ei sunt liberi! Nimic bun nu se face cu forţa! Să înţelegem şi să acceptăm că în această lume, în această viaţă, vom avea necazuri, dar că ele nu sunt la fel când suntem cu Dumnezeu şi când suntem fără Dumnezeu. Să înţelegem că bucuria şi fericirea nu depind de ceea ce ni se întâmplă, ci de faptul dacă suntem sau nu cu Dumnezeu! Da, îmi dau seama că eşti copil şi că îţi va fi greu să înţelegi aceste lucruri, dar să le citeşti cu atenţie şi să te rogi ca Domnul să-ţi "traducă" în inimioara ta ce-ţi spun eu acum. Şi, vei vedea că totul se schimbă! Totul!
* 2. Apoi, ai nevoie să mergi la Biserică, să te spovedeşti şi mai ales, să te împărtăşeşti foarte des. Să cauţi un Părinte care înţelege că ai nevoie de Sfânta Împărtăşanie ca sa te faci bine. Şi la Sfântul Maslu să mergi, tu sau bunica ta pentru tine. Să te ungi cu ulei sfinţit! Şi să te rogi, să vorbeşti cu Domnul despre toate problemele tale.
* 3. Apoi să te rogi pentru părinţii tăi ca Dumnezeu să-i ajute să-şi rezolve problemele cât mai aproape de voia lui Dumnezeu. Tu să înţelegi că ei s-au despărţit din cauza lor, nu din cauza ta. Tu nu eşti vinovată şi nu puteai să faci nimic pentru ei. Dacă ei au probleme şi nu mai pot sta împreună, încearcă să-i înţelegi, şi să-i ierţi pentru durerea pe care ţi-o pricinuiesc. Să-i iubeşti pe amândoi, să le spui ce te doare, să te rogi ca să se împace, dar să nu te răzbuni pe tine îmbolnăvindu-te din cauza lor. Tu, Alex, eşti şi copilul lui Dumnezeu şi El nu te va părăsi dacă tu Îl asculţi şi Îi va aduce şi pe părinţii tăi lângă tine!
* 4. Apoi, să nu uiţi că tu ai un rol foarte important în această lume. Că Dumnezeu S-a gândit la tine special, că şi la mine şi la fiecare om în parte, şi vrea ca tu să fii fericită şi vei fi dacă rămâi lipită de El şi fugi de păcat! Nu te poate obliga să faci binele care te va face fericită, dar iţi dă putere să alegi şi să lupţi pentru bine!
* 5. Şi, în fiecare dimineaţă şi seara, să spui rugăciunea Tatăl nostru în faţa unei icoane pe care o iubeşti, apoi să te întinzi pe jos, cu spatele bine lipit de covor, cu picioruşele întinse, uşor depărtate. Mâinile le pui aşa: una pe piept şi una pe burtică. Apoi, laşi tot aerul să iasă din tine, adică expiri profund şi aştepţi să intre un aer nou, fără să tragi tu aerul în piept. Îl laşi pe el să intre. Şi când intră, te gândeşti că Domne Doamne suflă acum în nările tale viaţă nouă, sănătate şi putere. Tu să te gândeşti la El şi să spui în gând: Doamne! Apoi, imediat, dai aerul afară. Tot. Acum aştepţi o nouă viaţă. Şi apoi el, aerul va intra iar. Dar să nu forţezi deloc. Important este să vezi, să simţi cum ţi se mişcă mâinile... Să se ridice şi să coboare cu respiraţia numai cea de pe burtică, nu şi cea de pe piept. Şi să nu forţezi! Şi să fii cu gândul la Domnul care te iubeşte şi te vindecă!

Te îmbrăţişez, Alex, şi te rog să faci cât poţi din cele ce te-am învăţat şi să-mi scrii! Eu, împreună cu toate măicuţele de la mânăstirea noastră, ne vom ruga pentru tine!

Cu drag mult şi încredere,

M. Siluana