Cum S-a născut Dumnezeu?

Versiune tiparTrimite unui prieten

Vă rog să-mi spuneţi cum S-a născut Dumnezeu?
Andra

Dar tu, cum te-ai născut? Cum ai apărut în această lume? Cum ai apărut tu, care nu erai, în pântecele mamei tale? Nu ştii, nu-i aşa? Nici cei care cred că ştiu, ştiinţific vorbind, de fapt, nu ştiu! De ce? Pentru că este o taină. O taină, nu în sensul că este secret, că cineva nu vrea să aflăm şi noi, ci o taină care nu poate fi iscodită cu mintea, ci poate fi cunoscută numai prin participare, numai prin împărtăşirea cu ea.

Ca să înţelegi cât de cât, să ne gândim, ca exemplu, că tu ai trăit o mare bucurie şi că vrei să povesteşti cuiva acesta. Dacă acela nu te iubeşte şi nu trăieşte împreună cu tine ceea ce spui, ceea ce-i împărtăşeşti prin cuvintele tale, tot ce spui i se va părea un lucru banal, o copilărie în cel mai bun caz, dacă nu chiar o prostie... indiferenţa lui îl împiedică să cunoască taina de care îi vorbeşti.

Acum să mergem la naşterea lui Dumnezeu. Noi ştim din Crezul nostru că Dumnezeu Fiul S-a născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii. Şi, mai ştim, de la Domnul Iisus Hristos, că nimeni nu-L cunoaşte pe Dumnezeu, Cel Unul în Fiinţă şi Întreit în Persoane, decât Fiul Care S-a întrupat ca să ni-L facă nouă cunoscut şi să ne dea şi nouă puterea de a ne face fii ai Lui. Şi dacă vom primi această putere de la Domnul în Sfânta lui Biserică şi ne vom sili să devenim fii ai Lui în Fiul Său, lucrând poruncile şi fugind de păcatul care ne face ca dobitoacele şi ne ucide sufletul şi apoi trupul, vom cunoaşte şi noi tot ce ştie Fiul. El ne va împărtăşi, în Duhul Său Cel Sfânt Care lucrează în Biserică, tot ce doreşte inima noastră să cunoaştem, pentru că vom participa împreună cu El la Taina naşterii Sale din Tatăl. Altă cale nu există! Cei care aleg neştiinţa, lenea şi uitarea, nu vor cunoaşte această Taină şi viaţa lor va fi ca un întuneric şi ca o scrâşnire a dinţilor din cauza multor suferinţe provocate de păcat şi moarte.

Curaj, Andra! Fii o fiică ascultătoare a lui Dumnezeu şi vei cunoaşte toate şi vei trăi Bucuria Lui, acum şi în veci. Amin! Dar să nu te sperii de greutatea de pe Cale. DA, e strâmtă Calea, dar Domnul e cu noi. Calea cea largă, a plăcerilor păcătoase şi a neiubirii duce la moarte şi la chin!

Domnul să te ocrotească şi să te ajute să fii fiică a Luminii!

Cu drag,

M. Siluana