Maică Siluana, de ce Dumnezeu nu mă face mai bun, că L-am rugat mult să mă ajute, dar nu s-a schimbat nimic cu mine, sunt cu mult mai rău decât înainte. Să nu credeți că mint, ci faptele mele sunt cu mult mai rele. Mai mult, toate s-au întors împotriva mea, familia, prietenii, împrejurările... Nu știu ce să fac. Toate merg spre mai rău și nu exagerez deloc. Mă simt părăsit de Dumnezeu și parcă ceva îmi spune că deja m-a condamnat la moarte și la iad. Stau rău din toate punctele de vedere. Știu că port vina pentru toate astea, dar de mii de ori m-am rugat să mă ajute Dumnezeu să mă schimb, să îmi dea cumva o șansă, să mă țină de mână ca pe un copil care abia învață să meargă, El este Viața, El poate orice.
Maică, sunt la pământ, sunt disperat. Nu expun acum natura greutăților mele, mulți oameni au probleme și mai mari decât ale mele, dar eu spun că mă simt doborât, părăsit și că Dumnezeu s-a scârbit de mine.
CF
Suflet drag,
Acum încearcă să nu te mai împotrivești! Acceptă „condamnarea” asta și mergi în iadul care-ți stă înainte binecuvântând! Acolo Îl vei întâlni pe Domnul Care nu vrea să-ți cârpească viața, ci să te renască!
Oare ai înțeles vreodată că soluția pe care v-o sugerez, și o și practic, constă în a accepta „răutatea zilei”, inclusiv propria răutate și a o oferi lui Dumnezeu spre schimbare. Dumnezeu e în tine, vine la tine, te primește la El numai și numai ca să te schimbe? Ai înțeles că această schimbare e o împreună lucrare a fiecăruia cu Dumnezeu? El lucrează schimbarea, iar tu lucrezi chemarea și primirea Lui, oferirea de sine cu toate „ale tale” și acceptarea transformării pe care o va face El, așa cum o voiește El și nu cum o dorești tu. E o totală lăsare pe „Mâna Lui”.
Dacă te-ai îndura să lucrezi mereu și profund „liturghia iertării”, viața ta ar arăta cu adevărat alta...
Eu, mai mult de atât, nu am ce să fac. Nici măcar Dumnezeu nu poate birui împotrivirea omului. Doar propria suferință ne poate înmuia inima și schimba voia.
Nu pot altceva, dar nu-mi pierd nădejdea și încrederea. M-aș fi bucurat însă să aud că ai biruit fără să ajungi la fundul sacului de durere și deznădejde...
Cu rugăciune și dragoste în Domnul,
Maica Siluana