Vă rog, maica Siluana, să-mi răspundeți și mie la întrebări, pentru că am mare nevoie de sfaturile dumneavoastră. V-am mai scris, dar acum am alte nelămuriri. În ceea ce mă privește pe mine, necredincioasă fiind mă rog, dar am impresia că niciodată nu mă rog cât trebuie și cum trebuie. V-am explicat data trecută care este motivul pentru care nu mai am credința așa de puternică. Simt că în interiorul meu se dă o luptă foarte puternică între bine și rău, nu știu cum să fac să câștige binele. Deși eu vreau să fac bine, de multe ori fac rău fără să-mi dau seama, poate chiar înainte de a gândi. De ce se întâmplă așa? De ce uneori sunt practic controlată...? Credeți că ar fi bine să citesc Biblia? Și de ce? Numai când văd că e groasă cu filele subțiri mă cam ia lenea, așa că niciodată nu am deschis-o. Parcă ceva din mine mă îndreaptă spre ea să o citesc ca și cum ar fi un manual care te învață cum să trăiești pe acest pământ și cum să te ferești de păcate. Gândurile acestea și dorința de a vedea ce conține această carte sfântă sunt spulberate de acea lene pe care nu o înțeleg. De unde vine acea lene? Cum să scap de ea? Aș putea să vă consider profesoara mea, sau cel puțin o prietenă? Pentru că ceva din mine mă îndreaptă spre dumneavoastră.

Vă mulțumesc!!!!

Cu dragoste, o păcătoasă de neiertat,

Alexandra