Dupa părerea mea, sentimentele au fost supraevaluate... „ascultă-ți inima și nu vei greși”, s-a infirmat în viața mea mai mult decât o singură dată.
Aceste monede forte = sentimentele, dragii mei, se schimbă, uneori de la o zi la alta, alteori mai lent, dar se modifică oricum, trec în altele, uneori la spectrul diametral opus.
Am luat decizii bazându-mă pe ce simt și în timp, s-a dovedit o greșeală de proporții.
Am nedreptățit oameni, bazându-mă pe ceea ce simt, și, în timp, mi-a părut extrem de rău.
Am ridicat pe culmi și tronuri pe alții, ca urmare a acestui mecanism al simțirii, și apoi, după o vreme, mi-am dat seama că i-am poziționat greșit.
M-am trezit azi cu această lecție - sentimentele nu mai sunt punctele cardinale ale vieții mele.
Și atunci pe ce mă bazez?
Pe rațiune? Nici gând, a greșit mai des ca inima.
Pe o altfel de simțire, care vine dintr-o stare de trezire, în care ajungi să-L simți pe Doamne ca o prezență constantă, majoră, a vieții tale și așa ca bătăile inimii să te lași umplut natural, firesc, blând, neforțat, ascultând, de înțelegerea... cuvântului Lui.

A.