Măicuță Siluana,
Penultima dată când m-am împărtășit am scris o rugăciune. Vreau să vi-o trimit drept cadou pentru iubirea dumneavoastră! Nu știu dacă e așa mult, dar eu vi-o dedic din suflet! Ionuț
Sărmana inima mea, cu umilință Te-a rugat să o învrednicești să se împărtășească cu preacuratele, nemuritoarele, cereștile Tale Taine de care sufletul și trupul îmi tremură, căci foc am pus pe limba mea cea păcătoasă, pe care învaț-o Dumnezeule Ție să Îți slujească și Cuvântul Tău să grăiască, căci cerul și pământul vor trece, dar Cuvântul Tău rămâne în veac adevărat.
Ajută-mă să se lumineze sufletul meu de lumina Ta cea mare, căci mă voi așeza sub tălpile aproapelui meu și de acolo nu voi mai ieși, mândriei și slavei deșarte nu mă lăsa pe mine Împărate, căci dacă mă încearcă și sub tălpile aproapelui aceste spurcate ispite atunci cu mintea mă voi așeza la iad cu nădejde, Tu doar dăruiește-mi puterea de-a face acestea fără să cad și acolo în alte păcate.
Eu cunosc fărădelegea mea și o pun înaintea Ta, că nu mă pot ascunde de Tine! O cunosc foarte bine, dar nu e de ajuns să o cunosc am nevoie de Tine să mă vindeci de toate rănile pricinuite de păcat! Eu sunt icoana mâinilor Tale și iată pictura cu care m-ai pictat s-a șters și de moliile lumii a fost roasă... Tu refă din temelii templul meu, căci Sângele Tău sfințește trupul meu, templul Duhului Sfânt pe care cu multe păcate l-am întunecat și îl făcusem templul întunericului.
Acum, că sufletul meu s-a luminat cu Lumina Izvorului Vieții, nu are limba mea putere să laude cu adevărat milostivirea Ta cea Mare către mine păcătosul! Cum să laude limba mea pe Cel care este mai presus de niște simple laude?
Slăvit fie Domnul întru milele, bucuriile, pacea, Iubirea, sănătatea pe care le revarsă asupra ticălosului meu suflet deși nu merit să mă bucur de toate acestea, dar cum voi grăi eu că nici de Sângele și Trupul Său nu sunt vrednic cu mai mult decât celelalte dinainte? Oh, Doamne, la milostivirea Ta am rămas eu neputinciosul și la picioarele Tale de pe Cruce am rămas să picure Sângele Tău prea scump... și să mă răstignesc pe mica mea cruce pe care o am eu de dus în această lume și să nu mă despart de Tine, căci în ziua aceea cu adevărat moartea mi-am semănat-o, dar văzând iubirea Ta cred că o să încep să nu mă mai satur de dânsa.
Doamne, pe de-a întregul ești iubire și cu iubirea mă covârșești și mă rușinez de puțina mea iubire. Cel ce m-ai scos din întuneric vindecă cu Tainele Liturghiei aripile mele rănite de păcat și pregătește-mi și mie un loc în Rai să zbor către Tine.
Amin