Aș vrea să vă întreb ceva. Am observat de mai mult timp un fenomen al minții pe care nu mi-l pot explica. La rugăciune, pot înțelege cuvintele din rugăciune și în același timp sunt atentă și la un alt ”culoar” în care vin imagini, gânduri și înțelesuri, unele bune, altele mai puțin bune (deci pot să le evaluez). Observ, deci, capacitatea asta de a avea două culoare de atenție, să le zicem. Nu e asta o cursă, ca gândindu-mă la amândouă, să nu o fac pe niciuna bine? 
Mă urmărește aproape peste tot și mereu această atitudine interioară dublă. De unde vine? Cum s-ar explica ”științific”? 
Iertați-mă, vă rog, pentru îndrăzneală,
Ioana