Azi am refuzat autocompătimirea și am trăit altfel... N-am mai mâncat doar de tristețe, în încercarea de a umple stomacul cu speranța că se umple golul acela din suflețel. Și I-am mulțumit tare de tot la Doamne că e cu mine, că nu mă mințiți și nu mă minte nici părintele când îmi spune că nu sunt singură și Dumnezeu e cu mine!
Ce scump e Doamne!!!
E atât de altfel față de cum mi-L imaginam eu!!! E atât de altfel!!!
Și e așa frumos să trăiești în prezența Lui, chiar dacă uneori, exact așa cum zicem la rugăciunile de dinainte de împărtășanie, fără a renunța la nesimțire, păcat și altele, dar și fără a le mai ascunde. 
Mulțumesc!!!
Mulțumesc tare tare tare mult!
Hristos a înviat!
C-V