Sesiunea a opta

Versiune tiparTrimite unui prieten

Măicuțelor dragi în Domnul, vă sărut mâna și Domnul să binecuvinteze această lucrare de iertare prin binecuvîntare și să ne ajute pe Cale, că la Domnul este mila și peste poporul Său binecuvântarea Sa!
Rămân uimită, fără cuvinte, de toată această mare bunătate a lui Dumnezeu pe care o are față de toți păcătoșii. Cum ne luminează cu Lumina Lui dumnezeiască, ne scoate din prăpastia cea mai adâncă, în care ne-am afundat cu păcatele noastre, la o Cale curată, tăinuită, știută numai de El și păcătosul cu adevărat smerit!
Făcând acum seminarul, parcă mi s-a mai luat o perdea de pe ochii sufletului, căci altfel privesc, altfel primesc pe cele care mă împiedică pe Calea către Domnul.
Acum mă simt de parcă aș sfida greutățile. Cum le sfidez? Rugându-mă și încredințându-le Lui, să le rezolve El, Domnul, pe toate, că eu nu pot. Și Îi încredințez lucruri, persoane, bucurii, necazuri, bune, rele, binecuvântându-L și mulțumind. De pe o zi pe alta merg așa, încredințându-I Lui toate ale mele: casa, masa, drumul pe care-l am de parcurs, lucrul pe care-l am de făcut, deși mai uit uneori și Îl rog să mă ierte de uitare. Dar, venindu-mi iarăși în fire, o iau de la capăt cu smerenie și credință, mulțumind și binecuvântând. Și așa simt bucurie sufletească de neînchipuit.
Îi mulțumesc Domului, în primul rând, și dumneavoastră tuturor, prin care am învățat să-mi descrețesc fruntea. Chiar dacă vor mai veni zile sau momente, poate nemaipomenit de grele, eu până atunci vreau să mă bucur.
Vă pomenesc și eu în rugăciune. Dacă credeți că ceva din ce v-am scris despre mine în decursul sesiunilor poate folosi și altora, eu m-aș bucura.
Stau și mă minunez și nu-mi vine să cred c-am scăpat de acea învinuire pe care o aveam în interiorul meu și plângeam disperată fără vreun folos duhovnicesc. Exact cum spune în sesiunea a opta, rănile sufletești se strigau de acolo din interior pentru că nu erau trăite până la capăt, ci au fost înnăbușite în uitare; uitare de moment și de rușine. Din momentul în care au fost iarăși răscolite, au sângerat puternic. Numai cerând Domnului să le vindece definitiv, așa s-au cicatrizat. Nu de tot. Totuși, slavă și mulțumire Domnului și Măicuței Lui și dumneavoastră, și tuturor.
Vă doresc bucurie și succes pe Cale.
Cu drag,
M

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar