Tinerii și relațiile de azi în armonie cu Dumnezeu

Versiune tiparTrimite unui prieten

Poate că întrebarea aceasta a mai fost pusă dar doresc să o evidenţiez şi eu; şi în acelaşi timp doresc şi un răspuns.
Nu doresc să transformăm siteul într-un forum de ştiinţe oculte şi mistice însă doresc o lămurire, un sfat şi un gând bun.
Întrebarea (problema) care mă frământă e că sunt un tânăr, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, inclusiv master (deci bine educat - deşi nu toţi ţin cont de educaţie), provin dintr-o familie unde am fost bine crescut şi cu atenţie, o familie nedestramată, unde am fost învăţat să fiu mai aproape de Dumnezeu. Sunt singurul copil la părinţi.
Şi singurul nepot la bunici.
Pentru că am terminat de 2 ani studiile şi am şi un loc de muncă, care credeţi că e următorul "hop" de trecut în viaţă? E vorba de căsătorie.
Bineînţeles, pe parcursul vieţii avem multe hopuri de trecut, însă părinţii mei (la fel şi bunicii) susţin că acest hop e cel mai important. Ei susţin că degeaba am fost băiat cuminte până acum şi degeaba am muncit în şcoală că să ajung să lucrez şi să-mi muncesc cinstit pâinea dacă nu merg mai departe către Taina căsătoriei. Ceea ce, dacă stăm şi ne gândim, au dreptate. E păcat să poţi să ai o familie şi deci să creşti un copil (sau mai mulţi) dacă ai condiţii (cât de cât), dacă ai dorinţa de aşa ceva, dacă ai gânduri şi intenţii bune.
Dar Taina căsătoriei este pentru mine o "taină"; adică, deşi am 27 de ani împliniţi, nu am o relaţie cu vreo fată şi deci nu am cum să ajung încă la altar. Şi nici în trecut nu am avut o astfel de relaţie serioasă. Însă nici nu am avut relaţii neserioase (şi necurate). Dar am început să-mi doresc şi eu o relaţie cu o faţă serioasă care doreşte o familie. Din păcate, însă mă simt dat deoparte când vine vorba de astfel de relaţii. Fete serioase (şi singure) se găsesc destul de greu; cele care
au deja o relaţie nu le pun la socoteală iar când vine vorba de cunoscut persoane noi treaba stă astfel: pur şi simplu nu avem gânduri şi dorinţe comune. Adică nu doresc ceea ce doresc eu. Ori dacă doresc caută băieţi mai înstăriţi, pun accentul pe o carieră solidă (deci bani şi bunăstare, nu doar stabilitate financiară), eventual o mică avere. Ori eu  nu mă încadrez în aşa ceva. Trăim, din nefericire, într-o ţară în care există foarte mulţi foarte săraci şi foarte puţini foarte bogaţi. Sărăcia are într-adevăr un cuvânt de spus, mai ales când vine vorba de o responsabilitate aşa de mare cum e o familie (copiii sunt ai tăi toată viaţă, nu doar până la vârsta majoratului, deci responsabilităţile sunt pentru toată viața). Ori mulţi din tinerii din ziua de azi (deopotrivă fete şi băieţi) nu sunt învăţaţi şi educaţi să îşi asume responsabilităţi aşa de mari cum ar fi o familie. Sau poate nu doresc asta.
Ştiu că cel mai scurt (şi corect, dealtfel) răspuns la întrebarea mea este că "O să mă însor când vrea Dumnezeu".
Când vrea Dumnezeu, de acord, dar simt că trebuie să fac şi eu ceva; să mă informez, să cer sfaturi, păreri, să cunosc persoane noi (care să fie şi înclinate spre o familie, altfel degeaba - sau aproape degeaba...). 
Aşa că, dragă Maică Siluana, mie ce sfat îmi dai? Poţi să-mi transmiţi un mesaj pe adresa de email când răspunzi la întrebare, te rog?
Mulţumesc foarte mult pentru atenţia şi răbdarea pe care ai avut-o când ai citit întrebarea (şi probabil ai formulat în gând răspunsul).

Dragoș

M-am bucurat mult să-ți citesc mesajul și astfel să te cunosc puțin. Mă bucur și mulțumesc lui Dumnezeu că mai există tineri de acest fel și sunt sigură că există și astfel de fete. 
Răspunsul meu este chiar cel pe care ți l-ai dat tu, adică: te vei căsători cu fata pe care ți-o va scoate Dumnezeu în cale, așa cum i-a dat-o lui Adam pe Eva. Doar că, așa cu, spui, tu nu trebuie să dormi în așteptare. Tu ai datoria să alegi din mulțimea de Eve pe care ți le scoate viața în cale, pe care Dumnezeu vrea să ți-o dăruiască. Așa că, răspunsul cuprinde și cea de-a doua parte a soluției găsite de tine: să cauți cunoștințe noi, să vorbești deschis despre valorile și dorințele tale, să fii atent la cele arătate dar mai ales la cele ascunse ale celor din fața ta și să fugi de păcat în continuare. Important e ca în căutările tale să nu mergi în locuri „întunecate” și să nu-ți ascunzi intențiile. Și mai e nevoie să ai grijă să nu iei hotărâri într-o nici într-o stare fierbinte nici într-o stare rece. De asemenea, e important să nu-ți cauți jumătatea, cum se spune, pentru că în căsătorie, cum spunea cineva, nu contează adunarea ci înmulțirea. În adunare, o jumătate plus o jumătate face un întreg dar în înmulțire, o jumătate înmulțit cu o jumătate face un sfert. În final, cel mai important lucru este să ai încredere în Dumnezeu și în educația ta și în ajutorul rugăciunilor familiei tale. Ai răbdare, nu ești încă prea bătrân. 
Cu drag și rugăciune,
 
Maica Siluana