Dragă măicuță Siluana,
Mă întreb care sunt câteva din sfaturile pe care le împărțiți pentru tineri ca noi care suntem prinși într-o goană continuă prin carierele pe care le avem, social media la care suntem expuși, starea constantă de nevoie de a demonstra că putem și mai mult.
Multumesc din suflet.
Cu drag.
Draga mea Copilă,
Liniștea adevărată a sufletului, numită de Sfinții Părinți isihie, nu poate fi dobândită decât în pustie, fugind de această „societate în plină mișcare”. Astăzi, din câte se pare, sunt tot mai puțini oameni care caută această liniște sufletească, deși, slavă Domnului, încă sunt.
Și totuși, iată, un suflet angajat serios în mișcarea acestei lumi își pune întrebarea și, deci, dorește liniște sufletească. Și eu știu din experiență că nu există dorință omenească sănătoasă lipsită de soluții dumnezeiești. Așa că voi încerca să-ți împărtășesc câteva din gândurile pe care le am în inima mea.
Mai întâi, aș vrea să-ți spun că sufletul nu se neliniștește datorită evenimentelor exterioare, ci datorită atitudinii noastre față de ele, datorită gândurilor despre ele. Neliniștea este simțirea sufletului tulburat de sugestiile demonice care se cuibăresc în gândurile noastre, uneori chiar le înlocuiesc. Ca urmare, paza gândurilor, renunțarea la ele este un prim pas către liniștea sufletului.
Al doilea gând este să trăim evenimentele cu rugăciune, cu chemarea lui Dumnezeu, fără să cultivăm atitudinile de ambiție, de concurență. Chiar să renunțăm la îngrijorare. Grijile, spun Sfinții Părinți, sunt o boală gravă a ființei omenești. De aceea și ne îndemnăm la Sfânta Liturghie să lepădăm grijile lumești. Fă acest exercițiu cât mai des posibil: „Doamne, sunt îngrijorată pentru asta, mă lepăd de grija asta, mă încredințez cu totul milostivirii Tale”. În acest fel mintea ți se va limpezi și vei găsi soluții cu adevărat bune și creatoare la problemele tale.
O a treia cale de dobândire a liniștii sufletești este eliminarea gălăgiei. Nu putem elimina gălăgia făcută de ceilalți, dar o putem elimina pe cea pe care o facem sau o acceptăm noi. Astfel: lepădarea vorbirii în deșert, nu mai zic de lepădarea vorbirii de rău care, pe lângă gălăgia vorbelor rostite, produce o gălăgie lăuntrică infernală. Renunțarea la TV, internet cât mai mult posibil. Poți să încerci să scoți total aceste canale de gălăgie din viața ta și vei constata cu uimire că nu-ți este periclitată cariera, dimpotrivă. Bineînțeles, nu mă refer la operațiunile necesare meseriei tale.
O sursă bogată de liniște sufletească este ascultarea cu atenție a celui din fața ta. Învață să asculți în tăcere. Nu te teme, îți va veni și ție rândul să vorbești, dar, când vorbește celălalt, nu vorbi, nu gândi, ci ascultă. Știu că pare imposibil, dar vei vedea că vei reuși și te vei bucura de multă liniște sufletească, dar și de alte daruri încă nebănuite.
De asemenea, o cale - poate cea mai importantă, dar de nepracticat fără practicarea celorlalte - este decuparea din timpul unei zile (24 de ore) a unui timp de tăcere împreună cu Dumnezeu. Poți să începi cu un sfert de oră, dar să fii perseverentă.
Mulțumesc și eu pentru întrebare și preocupare!
Cu rugăciune și binecuvântare,
Maica Siluana