Sărut mâna, Maică,

Vă trimit un fragment din capitolul „MICILE“ HARISME ALE BĂTRÂNULUI, din cartea „Marii inițiați ai Indiei și părintele Paisie” de Dyonysios Farasiotis. Poate e de folos cuiva.

„Era un om a cărui meserie consta în comercializarea filmelor pornografice. Câștiga mulți bani. Mi-a spus el însuși povestea lui: „Auzisem despre părintele Paisie și mi-am zis: „O să merg să-i spun eu vreo două călugărului, să mă țină minte!” M-am dus, așadar, împreună cu alți doi amici, pentru prima dată acolo. Bătrânul ne-a primit pe toți trei în curte.
- Ședeți, ne-a spus, să aduc ceva să vă tratez. Eu căutam prilejul să-l iau peste picior. I-a tratat mai întâi pe ceilalți doi și, îndată ce a ajuns în fața mea, a întors farfuriuța și a azvârlit prăjitura în noroi.
- Mi-a căzut, a zis., dar nu contează, ia-o și mănânc-o.
M-am simțit jignit.
- Cum, să o mănânc cu noroi?
- Dar ce, tu nu-i servești pe oameni cu noroi? mi-a răspuns aspru.
M-am pierdut, eram năucit. M-am ridicat și am plecat! A doua zi m-am dus din nou. Mi le-a spus pe toate mult mai detailat de data asta. Mi-a fugit pământul de sub picioare. „Ce să fac?”, l-am întrebat. „Mai întâi de toate să termini definitiv cu această... treabă, apoi vino să stăm de vorbă”.
M-am întors în Tesalonic. Am închis magazinul și am început să caut un serviciu nou. După o lună m-am întors la părintele și l-am găsit. Mi-a spus că trebuie să mă spovedesc și m-a pus într-o rânduială duhovnicească.

Omul era deja foarte schimbat. Era acum un creștin fericit și conștiincios.
Sunt nenumărate astfel de întâmplări. Mulți oameni le-au trăit. Deseori, când mergeam la bătrânul și așteptam, să ne vină rândul pentru a ne primi, se găsea câte cineva să relateze o asemenea experiență personală. Dacă le-am aduna pe toate laolaltă ar rezulta o carte uriașă."

Cu mult drag, Nico