Cadre ample la discreția ochiului lăuntric, nins,
Au creat o lume vastă de amurguri și-nălțimi,
S-au topit apoi în magma ce-a atins
Un far intern tinzând spre heruvimi.

Am ascultat o clipă de tăcere boreală,
Voi știți - dinamica imperceptibilă a lui "stau".
Sunteți de fapt aceiași martori ca și mine
La unica intrare în senzația ireală.

Există stele înăuntrul inimilor noastre
Care rămân simbolurile latente ale stabilității,
Altele - exploziile subordonate emergenței,
Ascensiunii către adâncimi albastre.

Cadrele ample se retrag tăcute...
Ele fac parte din universul metafizic
Al ochiului lăuntric, nins.