Tu, drag colindător, ce ai visat biserici pline,
Răsunând de cântec, radiind sfântă lumină,
Azi visul tău s-a împlinit, “La căsuţa unde-i neaua până-n tindă”
Iată, “Minunată-i Noaptea Sfântă”, casa este plină!
Azi tot mai mulţi, cu dor, “Lângă Ieslea Minunată”
Ne-adunăm voioși cântând, “Sfântă Maică, Sfânt Copil, dulce Taină Sfântă”.

Din adâncul închisorii, ne-ai trimis de sărbători,
“O, Sfânt Colind îndepărtat din Noaptea Neuitată…”
Răsună sate și orașe…”O Sfânt Colind, o dalbe flori”,
Zorile ne prind adesea, umblând cu Vestea Minunată,

Curg în inimile noastre tainice și dulci chemări…
O ușă nu rămâne-nchisă, toate se deschid cu drag,
“Lerul, Doamne, ler, Eu cu drag din cer”.
Inimile noastre cântă-n toate cele patru zări,
“Noapte de visare”, lin ne-aduce-n prag
“Dulce copilaș ceresc” și tainică iubire…
Între noi șoptești și tu, colindătorul închisorilor de ger
Ne-nvins de-a lumii ură, rămas legat mereu de cer
Din cor de îngeri ne răspunzi: “Slavă Ţie, Soare Veșnic – lerui-ler!”

“În Noaptea Sfântă de Crăciun” mărturisim fără cuvinte
Numele tău, drag psalmist, frate scump și drag părinte!

Gerul nu ne înspăimântă, Pruncul Sfânt îl risipește.
El, de Sus, ne-a dat tot Harul ce ne înfrăţește,
Ram de măr sau de măslin e, arătând cât ne iubește!