M-am decis să-ţi scriu (cu toate că nu sunt băiat) în speranţa că te pot ajuta cuvintele mele, deoarece şi eu am avut probleme asemănătoare şi mă enervau la culme unele privilegii ale bărbaţilor, mai ales din vremurile trecute, acum multe secole, în Evul Mediu şi mai încoace... Femeia a fost pusă în spatele bărbatului... ea nu poate sluji ca preot lui Dumnezeu, mai demult nu avea drept la vot, trebuia să fie supusă bărbatului, nu avea dreptul la cuvânt.... Dar şi pe mine m-au revoltat aceste lucruri de multe ori şi îmi spuneam că Dumnezeu nu e drept şi că ne chinuie...
Dar acum să privim lucrurile altfel:
1) Pe cine a creat mai întâi Dumnezeu?.... Pe Adam, pe bărbat.... apoi ce s-a gândit Domnul, să-i facă ajutor, adică pe Eva, pe femeie. Deci femeia este un sprijin pentru bărbat, un ajutor de care nu se poate despărţi.... şi dacă am menţiona şi de taina cununiei aflăm că ei devin una prin binecuvântarea dată de Dumnezeu. Deci femeia e la fel de importantă ca şi bărbatul, iar unul fără altul nu se poate (aici mă refer la mireni, la cei care au optat să meargă pe drumul căsătoriei şi nu la călugări, cei „cununaţi” cu Domnul şi care au alt drum...) În decursul secolelor au fost şi interpretări greşite şi femeile au suferit din cauza asta.... Dar să revin de la ce am pornit...
2) Femeile nu au voie să slujească lui Dumnezeu ca şi preoţii în Altar... Da, şi pe mine mă tulburau întrebările astea şi mă necăjeau de multe ori.... nu prea ştiu de ce nu au voie să slujească, dar ştiu că toată slujba făcută de barbaţi, de preoţi e plăcută lui Dumnezeu...
3) Apoi m-a tulburat mult când am citit că Maica Domnului a interzis femeilor să intre în Muntele Athos... Am stat şi m-am gândit mult, şi am simţit că Dumnezeu nu prea ne iubeşte pe noi, femeile, de a fost de acord cu asta.... Dar am stat şi m-am gândit, oare cine este la mare cinste după Domnul Iisus, oare nu o Femeie?! Şi, Doamne, e chiar Maica Ta... oare nu e cea mai mare cinste adusă de Dumnezeu creaţiei sale, femeii?
Nu e Maica Domnului cea mai cinstită şi cea mai mărită, mai presus de Heruvimi şi de Serafimi ? Şi nu ne e dată nouă să ne asculte necazurile şi să mijlocească pentru noi la Fiul Ei? Oare nu ascultă Dumnezeu de Maica Sa şi ne ajută?
Eu cred că vor trece şi întrebările astea când vei renunţa să te simţi discriminată.... eu aşa am reuşit să scap de ciulinii aceştia ce se ţineau după mine, chiar de curând...
E bine că eşti fată şi nu băiat, în primul rând că aşa a vrut Dumnezeu să vii pe pământ; în al doilea rând că aşa îţi vei lucra mântuirea în trupul acesta...
Poate că nu sunt prea convingătoare, dar sunt sigură că Domnul te va ajuta să treci şi de supărarea aceasta...
Hai să-ţi zic şi o întâmplare hazlie din copilăria mea: eram la ţară , cred că în vacanţă şi mă jucam cu nişte copii, vecini cu mine. Eu aveam vreo 7-8 ani, fetiţa cealaltă vreo 10, iar frăţiorul ei era cu un an mai mare ca mine... Ne-am jucat ce ne-am jucat pe stradă apoi băiatul, Viorel, a început să se plângă de faptul că lui nu-i place să fie băiat şi că ar fi mai bine dacă Dumnezeu l-ar preschimba în fetiţă. Eu, râzând, i-am spus că ce vei face să schimbi asta, că oricum nu ai ce face... El a stat ce a stat pe gânduri, apoi plin de speranţă şi bucurie s-a pus în genunchi, pe marginea şanţului şi a început să meargă aşa rugându-se la Dumnezeu să-l facă fată... Era tare comic şi simpatic şi mai ales felul lui de a se ruga... ne-a făcut să râdem şi să-l credem pe cuvânt că e bine să fii fată şi eram bucuroase că suntem... Eu cu sora lui am început să râdem şi îl chemam Viorica... Şi se pare că îi făcea plăcere, până s-a plictisit şi a vrut să fie iar Viorel şi i-am spus să-L roage pe Domnul să-l facă iar cum era... A fost distractiv felul lui de a se schimba... Pe vreme aia nu am putut să-l înţeleg de ce vrea să fie fată... poate că fetele sunt mai gingaşe, mai sensibile sau poate că voia să aibă părul lung şi nu putea că era băiat.....?! Cam asta gândeam eu atunci despre el...
Ideea e că omul trebuie să se mulţumească cum e şi să fie bucuros de viaţa lui... Ştii? Dacă stai şi plângi din cauza asta o să pierzi clipele frumoase şi bucuriile ce trec pe lângă tine... eu asta am concluzionat că se întâmplă. De ce să nu mă bucur de ce e şi cum e, în loc să plâng după ceva care nu e şi nici nu va fi?
E mai simplu să te bucuri de ce e, decât să suferi după ceva ce nu e!
Ai încredere în Domnul că te va ajuta!
Acum nu înţelegi că femeia are cel mai mare dar... de a aduce copii pe lume... ea e Mama!.. Ce s-ar face bărbaţii fără femei? ... Că ar dispărea de pe pământ.... ştiu, pare învechită concepţia asta a mea, dar poate o să te ajute în vreun fel...
Doamne ajută,
Lavinia
Mulţumesc mult, Lavinia!
Dumnezeu să te răsplătească pentru dragoste şi deschidere şi să-ţi sporească bucuria de a fi cu El! Când vom ajunge aproape de Domnul, vom înţelege şi de ce nu putem intra în Muntele Athos! Nu pentru noi e interdicţia, ci pentru bărbaţii de acolo. Şi ei se vor vindeca, se vindecă şi se sfinţesc numai cu ajutorul Femeii redevenită Fecioară şi Curată, cum a gândit-o Domnul! Pe măsură ce ne vom curăţi pe noi însene, bucuria noastră şi recunoştinţa că suntem femei va creşte, pentru a deveni desăvârşită la Înviere.
Cu rugăciune şi nădejde că mesajul tău va ajunge la inima copilei noastre, Elena,
Maica Siluana