Fie-ne foamea nevoință

Versiune tiparTrimite unui prieten
Pelerinul Anonim

Doamne, seara încet se lasă
Peste sufletele flămânde.
Copii necăjiți sunt, Doamne
Și n-au de nici unele...
Măcar mâine, Doamne
De-aș avea ceva să le dau...
Cu ochii flămânzi, adânciți de foame
Caută în ochii mei
Obosiți de plâns și de rugă, Doamne.
Cu mânuțele-ntinse stau și așteaptă...
Măcar în cer să le fie calea dreaptă.
Măcar lui, celui ce s-a dus acum, Doamne
Să-i fi făcut foamea cale dreaptă
Să-i fi ajuns flămânzirea la a Ta poartă.
Doamne, de-am ști că
toți suntem flămânzi de Tine.
Doamne, fă din foamea noastră
Rugă ne-ncetată spre Tine
Fie-ne foamea cale dreaptă
și nevoință în lipsa altei nevoințe.