Am descoperit un nou mod de iertare. Zic rugăciunea "Doamne, iartă-l pe robul tău (N) pentru răul pe care mi l-a făcut şi suferinţa pe care mi-a dat-o şi ajută-mă să-l iert şi eu!". Mă linişteşte imediat această rugăciune şi este un fel de "a-ţi călca pe firea cea stricată", pentru că enorm de greu reuşesc să vreau din inimă ca Dumnezeu să-i ierte pe cei care mi-au făcut rău.
Anca
Mulţumesc, Anca
Acum dăruiesc rugăciunea ta tuturor celor care vor s-o încerce. În plus, vă rog să cereţi să vă primească în Bucuria Lui Sfântă şi pe voi şi pe cei ce vă urăsc sau v-au făcut rău! Acolo "se topeşte ca ceara în faţa focului" orice răutate şi noi, vom descoperi ce oameni minunaţi zac, legaţi şi plini de răni, în adâncul celor ce fac rău! Orice rău făcut cuiva, e un rău pe care l-am suferit noi mai înainte şi acum îl "plătim" cu violenţă ucigaşă îndreptată mai întâi împotriva noastră şi apoi asupra celor din jurul nostru...
Orice gând sau cuvânt îndreptat către Dumnezeu pentru a ieşi din acest cerc vicios, e o poartă de ieşire. Clanţa ei este ascultarea de poruncă! Dincolo de ea, e Bucuria în care tot încercăm, prin mii şi mii de modalităţi să intrăm, reuşind doar să ne izbim mereu şi mereu cu capul de pereţii dezamăgirilor.
Sunt bucuroasă şi îţi sunt recunoscătoare pentru jertfelnicia cu care lupţi.
Cu drag şi respect,
M. Siluana