Dragă Alex, da, oamenii au nevoie de prieteni, e foarte bine dacă îi ai, însă tare mă tem că, de obicei, toţi aceştia la un moment dat te vor dezamăgi, sau te vor ajuta până la un punct, pentru că la urma urmei, cui îi pasă cu adevărat de problemele semenilor? Dar este Cineva, un Prieten pe veci al tău, care nu te va dezamăgi niciodată, deşi de atâtea ori noi Îl rănim şi-L jignim şi-L răstignim cu răul din noi. Acel Prieten, Dumnezeu, Mântuitorul, te iubeşte necondiţionat, chiar dacă tu, noi, vrem sau nu să-I oferim iubirea noastră. Şi pentru că El a spus "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa", "cine vine la Mine are viaţă veşnică", sau "veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni", atunci cum nu este El cel mai bun prieten al nostru? Câţi din prietenii tăi te iubesc necondiţionat, câţi îţi iartă greşelile, mari sau mici, câţi îţi pot oferi ţie Pacea şi Adevărul? Intră şi tu în Biserică, împrieteneşte-te cu tinerii ca tine pe care îi vei întâlni şi vei vedea că nu sunt retraşi, nu sunt închistaţi, nu sunt separaţi de ceilalţi, ci dimpotrivă, vei găsi în ei o bucurie, o pace, o prietenie din suflet oferită în comuniunea cu toţi ceilalţi. Uită-te în ochii lor şi vei vedea lumina rugăciunii şi purităţii. Şi, DA, vorbeşte totuşi mai mult cu Maica Siluana, ea are har să-ţi răspundă mai bine la acestă nelămurire, şi ea a fost o căutătoare, şi ea s-a răzvrătit, până ce a găsit Calea Bucuriei.
Curaj, dragă Alex, roagă-L pe Bunul Dumnezeu să-ţi dea şi ţie darul de a înţelege meşteşugul bucuriei şi adevăratei prietenii în Sfânta Sa Biserică!

Cu prietenie, Mădă