Doamne ajută, Maică!
E greu drumul mântuirii. Nu ştiu de unde uneori să iau putere. Mă simt sfârşit şi nădejdea-mi scade, pentru că nu am rugăciune. Ştiu asta, dar când vin avalanşele de gânduri nu ştiu uneori cum să ies din ele. Ştiu că doar El, Domnul nostru, poate să mă scoată de unde sunt. Mi-e frică de sfârşit, de sfârşitul meu de sfârşitul lumii şi mi-e frică să nu mor fără Dumnezeu. Mi-e frică de mine, că ştiu cât sunt de slab şi cum şi cât de rău pot să cad. Caut nădejdea. Ce facem când ecumeniştii sunt şi fac totul şi eu nu pot fi nici credincios? Ce să facem când îţi vine să plângi şi plângi? Şi apoi, ca un prost, te întorci la păcatele tale mai dinainte? Cum treci prin tot şi prin toate cu Domnul? Ceilalţi mă văd credincios, dar eu mă chinui să cred, căci gândurile de necredinţă îmi vin ca nebunele în minte, încât cred uneori că sunt nebun cu ce gânduri am. Cum să fiu un credincios adevărat şi nu unul care tot încearcă să fie?
Ajută-ne, Doamne!
Nicolae din Franţa
Dragul meu Nicolae
Da, e greu drumul mântuirii, pentru că nu ascultăm de Domnul! Domnul spune: nu judecaţi şi noi judecăm! Ne comparăm! Şi comparaţia noastră cu alţii e tot o judecată! Încearcă să nu mai spui "cutare e aşa" sau "eu nu sunt ca acela", fie în bine, fie în rău! Ci, doar: "Doamne miluieşte-mă şi pe mine şi pe aceia şi pe acela!". Avem nevoie de mila Domnului, om drag! Învaţă să rămâi în mila Lui! Egoul tău, omul tău cel vechi, vrea să aibă plăceri şi satisfacţii imediate şi se supără când nu are satisfacţia de a birui păcatul din "prima"! Noi am lucrat păcatul până a devenit obişnuinţă şi, când vrem să scăpăm de el, nu avem răbdare să ne creăm obişnuinţa cea bună! Nu avem răbdare să lucrăm cu puterea respectivă după voia Domnului!
Ai căzut? Ridică-te! Încet, încet, va birui ridicarea!
Vine sfârşitul lumii?! Slavă Ţie, Doamne, asta înseamnă venirea Ta! Eu sunt cea mai păcătoasă şi mai căzută dintre oameni, dar nădăjduiesc în mila Ta şi ştiu unde intru în ea! În Biserica Ta şi în poruncile Tale. Voi face poruncile Tale fără încetare şi voi asculta de Tine şi voi veni mereu la Tine să mă ierţi şi să mă vindeci! Dar dacă mă voi uita ce fac ecumeniştii sau alţi "-işti", în chiar clipa în care trag cu ochiul la ei şi-i judec, vrăjmaşul m-a şi înghiţit!
Curaj, copil iubit! Nu prin puterile noastre ne mântuim!
Fii ascultător şi cât poţi tu de harnic şi vei avea mare mângâiere de la Domnul pe calea cea strâmtă a mântuirii!
Te rog să citeşti Sfântul Siluan!
Cu dragoste şi încredere,
M. Siluana