Vă sărut mâna, Măicuţă Siluana!
Vă mulţumesc pentru toate sfaturile pe care ni le daţi şi cu care ne hrănim cu nesaţ!

Am nevoie, vă rog, de o mânuţă de ajutor...

Fiul meu este tare negativist... Ce argumente pot să-i dau fiului meu de 18 ani, (că toate sunt datorate Bunului Dumnezeu) care gândeşte cam aşa:

"...Există milioane de galaxii în universul observabil. Fiecare dintre ele conţine sute de mii de stele. În una din galaxii, în jurul unei stele, gravitează Pământul, o planetă albastră condusă de mamifere bipede. Aceste mamifere nu se consideră mamifere şi nici măcar animale, dimpotrivă, le place să înşiruie toate lucrurile pe care cred că le separă de acestea: adaptabilitate, conştiinţa de sine sau metode de comunicare avansate.

Sunt primate ale căror creiere au evoluat până la punctul în care le este imposibil să fie fericite; de fapt ele sunt singurele animale care cred că ar trebui să fie fericite. Dar pentru ele nu este atât de simplu. Ele sunt bipede sociabile, deci încearcă în permanenţă să se integreze în grupuri, ceea e destul de greu de realizat, pentru că majoritatea îşi urăsc trăsăturile care le fac diferite: locul de origine, culoarea sau păreri. Astfel, toate aceste bipede ajung să se simtă singure şi plătesc alte bipede ca să le asculte problemele.

Ele îşi doresc răspunsuri şi sunt conştiente că vor muri, deci bipedele inventează zei iar apoi îi venerează. Atunci ele încep să se contrazică, spunând că zeul lor este mai bun şi acestea sunt momentele în care ele decid să se omoare. Fac bombe cu hidrogen şi aranjează planeta astfel încât la o apăsare de buton, totul să sară în aer. Unele încearcă să demonstreze cu orice preţ faptul că divinitatea există. Cea mai cunoscută lucrare filosofică a lui Pascal este însă Pensees. Această lucrare cuprinde şi celebrul pariu al lui Pascal, care încearcă să demonstreze că Dumnezeu există, folosindu-se de o teorie a probabilităţilor. Începută în corespondenţă cu Fermat pentru a demonstra o problemă a jocului cu zarurile, Pascal presupune că toate cazurile apar "la fel de uşor", pentru că Cineva, Supremul, avea grijă să le distribuie astfel. Pariul său era: "Dacă Dumnezeu există şi sunt catolic, câştig viaţa veşnică, supunându-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut". Ceea ce el nu a luat în considerare a fost posibila existenţă a altor entităţi superioare, diferite de cea descrisă de religia catolică. Astfel, concepţia lui Pascal care, în cuvinte puţine spune: "Dumnezeu există pentru că este cel mai bun pariu", este greşită.

Unele bipede cântă în faţa altora sau fac trofee pe care şi le oferă reciproc. Altele îl studiază pe Neitzsche şi argumentează dacă sunt sau nu de acord cu el, fără să ia în considerare că Neitzche, la rândul lui a fost tot un mamifer biped. El critică valorile fundamentale ale societăţii, ajungând la negarea oricărui principiu ce ţine de cenzura transcendentă şi la afirmarea liberului arbitru ca destin imanent al omului.

Ele îşi fac planuri, se îndrăgostesc şi apoi fac mai multe mamifere bipede. Îşi tund părul de pe corp ca să îşi nege originile evidente.

Bipedele trag multe linii imaginare pe pământ şi le numesc graniţe. Ele îşi poluează planeta şi se prefac că totul este sub control.

Unele chiar cred că întregul univers a fost creat spre beneficiul lor.

Ele sunt cele mai frumoase şi în acelaşi timp cele mai urâte creaturi de pe planetă. Şi totuşi, ele nu vor să fie doar mamifere bipede, îşi doresc să fie altceva..."

Mă doare sufletul... sper ca Bunul Dumnezeu să-l întoarcă către El cu o mână blândă îmbrăcată în mănuşă de catifea...

Vă îmbrăţişez, Măicuţă, cu drag...

Liliana