După ce am scris că Atelierul Domnului e Biserica... mi-a mai venit o idee.
Mi-am dat seama că Biserica e Atelierul pentru partea sufletului. Dar trupul?
Pântecul femeii e Atelierul pentru partea trupului.
Yey! Ce sarcină importantă şi responsabilă şi foarte adâncă are femeia, ce menire.
Atelierul Omului!
Sau cum zice părintele Vasile, dar mult mai frumos şi adânc: pântecele e Altar de zămislire a vieţii.
Mă ia tremuriciul când mă gândesc ce am, fată fiind, şi câtă grijă trebuie să am, ca să nu rănesc om nevinovat din cauza slăbiciunii şi nepăsării mele. Maică, ştiţi de ce caut eu lucrurile astea frumoase, sau îmi place să le spun sub diferite lucruri, pentru că ele sunt armele mele cu care simt că voi lupta la vreme "grea".
Adică frumosul îmi e arma. Caut şi caut frumosul, important ca să am cu ce lupta.
Zice Dostoievski "Frumuseţea va mântui lumea."
Cred că l-am înţeles acum, sau poate el s-a referit la altceva, dar pe mine la asta mă duce gândul.
Lav
Iubita mea copilă, Lav,
Frumuseţea ne hrăneşte sufletul şi-l face destoinic în a se lupta cu urâtul, care este prezenţa duhurilor rele în sufletul nostru. Dar sufletul, psihismul nostru, nu se poate hrăni cu frumuseţe dacă nu e luminat de duhul nostru hrănit de prezenţa şi lucrarea Duhului Sfânt în el. Şi creatorii necredincioşi se hrănesc cu harul lui Dumnezeu ori de câte ori sunt inspiraţi, chiar dacă ei nu-L cunosc, sau nu-L mărturisesc pe Cel ce-i inspiră. Numai că în acele cazuri, Duhul lucrează din afară şi omul nu ştie cum să-L cheme şi cum să nu-L alunge!
Fii binecuvântată şi harnică pe toate planurile fiinţei tale, copil drag.
Cu multă iubire,
M. Siluana