Ah, Maică, am citit mesajul Elenei, de pe site, care zicea de iubirea pe care a văzut-o la dumneavoastră pentru ea.
Da, am simțit și eu asta!
V-am mai zis eu comparația: am simțit că vă așezați la nivelul corolei mele, întinsă pe pământ, cu capul lângă mine.
Și că privim cerul! Și așa vedeați cerul de la nivelul meu, și am simțit că mă iubeați ca pe unica floare care exista.
Și vă auzeam respirația, și dumneavoastră îmi auzeați ritmul meu...
Să fie ca în "Micul prinț"?
M-am simțit cel mai liber lângă dumneavoastră, să fiu cum pot eu, cum aș fi vrut, cum... liberă!
Adică nu m-am simțit judecată, am fost lăsată să îmi deschid corola așa cum simțeam eu că bat razele pe ele,
nu cu petele de umbra ale dorințelor, pretențiilor, așteptărilor, dezamăgirilor celor din jur, de la părinți până la prieteni, și nu numai de la ei, ci și de la temerile mele. M-am umbrit și eu mult! La dumneavoastră era garanția că nu va fi nicio umbră deasupra mea.
Și am simțit că sunt apreciată și pentru ultima mea imperfecțiune! Nu m-am simțit acuzată, învinovățită.
Am simțit că am o valoare, deși ai mei sărmanii mă iubesc.
Acum le simt iubirea, dar și a lor iubire e rănită, chinuită, fricoasă.
Dar eu le sărut mâna!
Și vă sărut și dumneavoastră mâinile!
Maica Domnului și Domnul să vă răsplătească!
Lav
Copila mea mult iubită
Poate că așa percepeți voi că eu mă cobor la înălțimea voastră, dar să știi că nu e așa. Eu sunt acolo jos, jos, și mai jos decât tine, decât voi, doar că eu, ajungând la fundul sacului de durere L-am chemat pe Domnul și I-am spus că nu mai vreau să înțeleg nimic din logica acestei lumi (asta fiind până atunci preocuparea și durerea mea fundamentale), ci doar să-L iubesc și să iubesc. Și El a venit la mine, după sfânta Lui făgăduință și stă cu mine acolo jos și transformă, preface prin prezența Lui, "josul" în "sus", pământul în cer! Și eu Îi mulțumesc și mă bucur și mă străduiesc să vă provoc și pe voi să învățați meșteșugul bucuriei care începe cu arta de a accepta tot ce doare binecuvântând pe Domnul și iertând pe fratele! După cât ni se poate fiecăruia, dar fără lenevie!
Și încă ceva: Eu nu te apreciez pentru imperfecțiuni, ci te iubesc și te prețuiesc în ciuda tuturor imperfecțiunilor! Și dacă sunt aspră cu tine uneori (văd că despre asta nu spui nimic), când ești ispitită să te relaxezi în cădere, o fac tocmai pentru că te prețuiesc și am încredere în tine și în vocația ta de a fi ceea ce ești chemată să devii: geniu! Organ muzical al Duhului Sfânt! Da, da! Vioară vie în mâna Marelui Lutier care moare mereu de dragul tău!
Fii binecuvântată, copila mea iubită,
M. Siluana