Poem Fecioarei

Versiune tiparTrimite unui prieten
Olariu Elena

               

Să te lași mistuit de focul
sacru al iubirii,
dinlăuntru Lumină să dai,
sare pe roua proaspătă să arunci
adunându-ți mâinile, apoi jertfă
oferindu-le,
să-ți recunoști pământul din tine,
să recunoști, în sfârșit,
că suflul Tatăl ți-l dă,
din putred, negru, fărâmicios.
flacără nestinsă devii
sau
Biserică vie,
... să te lași mistuit de focul sacru
al iubirii, tu
însuți Iubirea,
este viața însăși, este flacăra ce
luminează întunericul acestui
pământ...

Donează pentru construcția Mănăstirii și a Centrului

Donează o singură dată

Donează lunar