Monica
În taina sufletului meu
S’ascunde iarăși Dumnezeu
Și mă întreabă cu glas blând
De vreau să schimb al meu mormânt
Cu unul ce nu are gând.
Și-aș vrea să-i spun și da și nu
Dar… nici El nu știe cum
Să-mbine azi a mea dorință
Cu a Lui mare suferință.
Și mă veghează prin căinţă
Purtând cu El a mea dorinţă
De a topi prin lumânare
O cruce mult, cu mult prea mare.
Și mă așteaptă lin și blând
Ascuns cu mine în mormânt
Până ce vuietul, curgând,
Se va topi la mine-n gând,
Și va putea și El să scrie
În a mea inimă pustie
O simplă unică dorință
De-a fi cu El prin pocăință.