Preoţii

Versiune tiparTrimite unui prieten

PĂRINTELE PORFIRIE

PREOŢII

Să citești rugăciunile de exorcizare cu discernământ! Să pomenești numele bolnavilor la Proscomidie

L-am dus într-o zi la Părintele pe un preot care avea o problemă gravă ce-l frământa de ceva timp: nu-și putea da seama dacă boala unei persoane era de natură nevrotică sau era un simptom al demonizării. Deși în ziua aceea Părintele se simţea foarte rău, și-a dat seama despre ce era vorba și i-a zis:

- Ești tu cumva Sfântul Antonie să poţi alunga demonii?

În perioada aceea, preotul respectiv citea rugăciuni de exorcizare mai mult decât ar fi trebuit.

- Nu, nu sunt Sfântul Antonie, a răspuns acela.

- Ei, dacă nu ești, atunci de ce tulburi demonii cu rugăciunile de exorcizare, iar, mai apoi, lași victima pe mâna lor, să o chinuie? Ia ascultă, părinte, e mare păcat, e cu totul inacceptabil ce se întâmplă azi, cum o fac unii pe-a exorciștii în locuri publice, în faţa mulţimilor. Nu știi că demonii îi necăjesc și pe cei sănătoși, care asistă la exorcizare, și ajung să creadă că și ei sunt demonizaţi? Îi necăjesc și pe preoţi, aruncându-i în prăpastia trufiei. În ultima vreme, mulţi vin la mine care cred că s-au îndrăcit și ei, după ce au asistat la vreo exorcizare de prin pieţele publice. Părinte, fiincă te văd tânăr, o să-ţi vorbesc despre niște „matematici superioare”. Când preotul face exorcizări, se adresează în mod direct diavolului și, cu autoritatea lui preoţească, îi poruncește să iasă. Dacă nu are sensibilitate și nu e priceput, poate suferi el însuși pagube. În loc să-i poruncească demonului și să-l ameninţe, mai bine și mai corect ar fi să se roage, prin intermediul Sfintei Liturghii, al Tainelor și al altor rugăciuni, ca Domnul să trimită Harul Său celui ce pătimește. Astfel, Harul îl acoperă ca roua pe bolnav, iar preotul nu mai înfruntă pericolul de a fi prins în capcana vreunei ispite sau de a cădea în vreo înșelare. Nu spun să nu se mai facă rugăciuni de exorcizare celor ce nu se mai pot ajuta pe sine în nici un fel, ci să se facă, dar cu mult discernământ și în tăcere.

Altădată, Părintele Porfirie i-a zis preotului:

- Unii citesc rugăciunile de exorcizare cu voce tare, de parcă demonii nu i-ar auzi oricum. La Proscomidie, părinte, să te rogi lui Dumnezeu în inima ta pentru cel bolnav, ca să-l ajute.