Sărut-mâna, maică! Știu că mă recunoașteți și mai știu că mesajul meu ajunge la dumneavoastră. :)

Pentru mine sunteți o prezență vie!

 

Doresc să vă transmit un mare MULȚUMESC! pentru tot ce am învățat cu dumneavoastră și cu maica Rafaela, la seminarii și la voluntariat. Zilele acestea m-am gândit mult la ce a însemnat, de fapt, pentru mine faptul că timp de 7 ani am lucrat la dezvoltarea mea emoțională, psihică și spirituală, cu maicile de la Iași, de la centru, pentru că fiecare a contribuit cu ceva anume. Le mulțumesc tuturor: Maica Paisia, maica Gabriela, maica Sofronia, maica Mirela, așa cum mi le amintesc eu. 

Sunt la casa de la țară, pisicuța toarce în pat, lalelele au înflorit, pământul e arat, pregătit pentru porumb, solarul e reparat, câinii dorm în tarcul din gradină, și în inima mea e pace și recunoștință. 

După 3 ani de coșmar, acum e liniște și pace. Mai am de vindecat multe, dar îi dau slavă Domnului pentru binecuvântarea dată prin divorț. Să nu facă infarct cei care idolatrizează cununia, sper, să nu fie un șoc prea mare pentru ei, dar pentru mine divorțul a fost o binecuvântare. Ani la rând m-am rugat pentru căsătorie, să tot fie vreo 20 de ani, și 1 an de zile m-am rugat pentru divorț. Știe Dumnezeu toate, mult mai bine decât pot eu pricepe, dar în ziua în care am divorțat am fost mai fericită decât în ziua nunții.

3 ani de coșmar, teroare psihică, violență domestică, psihică și emoțională, încheiați cu ordin de protecție, multă rugăciune, psalmi și apoi divorț. E absolut uimitor cum câteva femei mi-au spus: taci, nu mai spune, crezi că în căsniciile altora e mai bine, taci și roagă-te, Dumnezeu te iubește, taci si roagă-te, rabdă, nu mai spune nimănui prin ce treci. Vorbisem cu 3 ”prietene”.

Dar eu știam că nu e în regulă ca soțul să mă critice constant, să mă înjure, să spună cuvinte de blasfemie pentru ce am eu mai scump și sfânt pe lume, să strige la mine în mașină, să tragă frâna de mână brusc, în timp de conduc, să ridice mâna asupra mea și să-mi spună că mă poate omorî cu un pumn, să arunce farfurii pe pereți pentru că nu vreau să stau cu el la masă, fiind beat și mirosind urât, să spargă ușa că e el nervos, să spargă geamul cu pumnul, să amenințe că rupe gâtul animalelor de companie, să vomite în pat, după ce am schimbat lenjeria, să îmi ia banii de salariu și să îi joace la păcănele... 

Știți de ce victimele supraviețuitoare a violenței domestice se numesc așa? Pentru că au SUPRAVIEȚUIT. Altele nu au mai apucat, fiind ucise de mâna soțului/partenerului. Să le ferească Dumnezeu!

M-am ”specialiazat” în literatura despre narcisism, în terminologia de specialitate. Dar semnele le-am recunoscut de la cursuri, de la seminarii, de la răspunsurile de pe site-ul centrului. Am pus în practică ce am învățat și astfel mi-am salvat viața. 

Avocata mea de la divorț e o femeie extraordinară. A fost alături de mine trup și suflet. Maica Paisia și doamna Adina, psiholoaga mea, m-au susținut și ajutat constant cu sfaturi. Familia mea e mereu alături de mine și mă susține cu tot ce poate. Doamne, slavă Ție pentru toate!

Maica Siluana, sunteți alături de mine mereu, și maica Rafaela, de asemenea, vă port în suflet. Știu că mă auziți și mă vedeți de acolo de sus. Învățăturile pe care le-am primit mi-au salvat viața și mi-au dat curaj! 

 

Cu drag și prețuire, 

Nicoleta!