Sărut mâna, măicuţă!
Sunt în fundul iadului şi simt că nu mai am nici o scăpare. Însă nu ar fi pentru prima dată când sunt aici. Nu ştiu cum să zic... sufăr de malahie sau sunt malahist. Domnul m-a scos odată din patima asta şi mi-e frică ca nu cumva să mă uite aici. Totul a reînceput de când am instalat internetul şi de atunci mă simt neputincios în toate. Nici să gândesc clar nu mai pot... Duhovnicul meu îmi spune să nu mai intru pe net decât în cazuri excepţionale, dar am ajuns în aşa hal încât în loc să mă duc la facultate de dimineaţă mă trezesc cu o pofta de a intra doar, şi de aici mă prăvălesc în păcat. Nici canonul obişnuit nu pot să mi-l fac. Sunt disperat.

Vă rog, maică, să vă rugaţi pentru mine, malahistul.

Gabriel