Doamne Iisuse, Bunule Doamne, rămâi cu mine cum numai Tu ştii, m-am îndoit de atâtea ori de Tine, de iubirea Ta, cu gândurile pline de întuneric, şi apoi după un timp Te visam sau simţeam că îmi spuneai că nu m-ai părăsit ci ai fost mereu alături protector şi iubitor!
Doamne, cât de mult te-am răstignit în fiecare zi, şi câtă durere ai pătimit din cauza mea. Mereu mă tem când vin gândurile negre, mă tem să nu Te pierd, ştii Doamne Tu eşti totul pentru mine. Când văd în jurul meu atâţia oameni minunaţi şi buni mi-e ruşine de mine, mi-e silă de mine.

Dacă mă iei la scuturat vei găsi cel mult un fir de nisip de fapte bune, şi prea puţină credinţă şi mulţi saci de păcate şi patimi, dar am nădejde în Tine, un lucru cer, cele pentru mântuire că s-a sufocat sufletul meu de atâtea ticăloşii.

Iartă-mă Doamne, dar să ştii că nu voi renunţa niciodată la Tine, chiar dacă gândurile îmi zic altceva, judecă-mă după inima mea şi nu după mintea mea rătăcită!

O Doamne, ai milă Doamne, Măicuţă Sfântă a Domnului îndură-te şi ai milă de mine, nu lăsa să vină hâda moarte peste mine că mă tem de iad.

Doamne eu ştiu că nu am nimic înaintea Ta, dar ştiu că mă iubeşti şi că vei fi cu mine, ajută-mă să lupt, ajută-mă să îmi curăţ sufletul şi ajută-mă să trăiesc prin iubire şi nu gânduri trândave şi nemernice!

Ai milă şi iartă-mă, primeşte-mă ca pe fiul cel rătăcitor!

Te rog şi plâng şi cer!

O minte rătăcită