Scumpă măicuţa am 44 de ani şi sufăr de scleroza în plăci de 10 ani. Mi-am îmbolnăvit sufletul cu multe păcate făcute în tinereţe şi de asta cred că suferă şi trupul. Ani de zile am trecut prin disperare, deznădejde, frică, nopţi nedormite şi multe lacrimi de remuşcare şi regret. Ani de zile m-am urât pentru cea care am fost şi am început să mă rog lui Dumnezeu să mă ierte. Am început să citesc cărţi duhovniceşti şi mi-am dat seama că nu ştiam nimic despre Dumnezeu. După atâţia ani în care m-am spovedit de toate păcatele grele, m-am împărtăşit am mers la Biserică mereu şi m-am rugat şi am citit mereu din Sfinţii Părinţi mi-am dat seama că trebuie să urăsc doar păcatul, şi nu pe mine şi trebuie să iubesc din tot sufletul meu. Şi asta încerc, Dumnezeu să mă ajute. Acum însă am o mare dilemă şi nu mă poate ajuta nici preotul meu duhovnic, pentru că nu ştie. Am început un tratament homeopat şi nu mă simt bine (mi s-a spus că o perioadă o să am simptomele bolii). Mă tot întreb dacă am urmat voia lui Dumnezeu, şi atunci cu toată suferinţa aş fi liniştită sufleteşte, sau am urmat doar voia mea şi am greşit. M-am rugat să-mi arate Dumnezeu ce să fac şi sper să-mi răspundă prin dumneavoastră. Vă sărut mâna şi vă mulţumesc,
Elena