„Acum mă bucur de voi (ne bucurăm) la rugăciunea de la ora 22,00.

Nu ştiu, cum să facem cu cei de pe alte meridiane?” (Maica Siluana)

Eu sunt pe alt meridian, doar o oră diferenţă, când e 22 în România, e 21 la Paris.

Când am citit pe site despre această rugăciune mi-am pus în gând să mă unesc ei.

La ora 22 asta am făcut, iar starea de pace care m-a cuprins a fost uimitoare. Simplul gând că în acea clipă eram în comuniune mă umplea de bucurie.

În seara următoare însă am fost mai puţin atentă la rugăciune şi am realizat că de fapt ora 22 era pentru România şi nu pentru Franţa.

Concluzia mea e că rugăciunea e bineprimită şi la ora 22 pe orice meridian (ceea ce poate fi o oră rezonabilă pentru toată lumea), la fel cum poate fi şi la echivalentul ei în funcţie de decalajul orar, singura condiţie e să fim cu gândul şi inima numai în rugăciune în acele 2-5 minute.

Mă gândesc la acel părinte din Pateric căruia i s-a dat de mai multe ori la rând mâncare otrăvită şi căruia nu i s-a întâmplat nimic, pentru simplul fapt că binecuvântase mâncarea înainte de a o gusta.

Doamne ajută!
Mihaela