Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru. Cel care ai înviat ridicând din iadul necunoașterii, al neputinței, al îndepărtării de Dumnezeu și al neiubirii pe Adam cel întreg, vino și înviază și în sufletul meu astăzi. Învață-mă, Doamne, pocăința propovăduită de Înaintemergătorul Tău Ioan, cel mai mare dintre cei născuți din femeie până la venirea Ta. Primenește, Stăpâne, apele sufletului meu și curăță ieslea aceasta cu cuvântul Tău cel sfânt. Doamne, învrednicește-mă să-Ți fiu și eu peșteră în care să vii spre bucuria neamului omenesc.

Fecioară Preacurată, îndrăznesc astăzi să îndrept o rugăciune de mulțumire pentru adânca ta purtare de grijă. Atinge cu mângâierea obrazului tău sfânt, obrazul nostru cel nemângâiat și nu ne lăsa să rătăcim în moartea fricii și nici să ucidem cu moartea mâniei pe fratele nostru. Tu, care ai binevoit a te face Maica lumii prin nașterea cea mai presus de închipuire a Fiului tău – Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat – primește-ne sub acoperământul rugăciunii tale. Nu îndrăznesc, Măicuță Sfântă, decât către mila ta pentru noi toți, căci fără de tine greu am găsi iertare înaintea Marelui Judecător, Fiul tău și Dumnezeul nostru.

Stăpâne, Doamne! Învață-mă Spovedania cea curată, învață-mă să stau înaintea Ta mărturisind din cuget curat și cu umilință păcatele mele. Trimite pe Mângâietorul Tău cel Sfânt care ne deslușește tainele inimii, să-mi dea duh de pocăință și de întristare pentru păcatele mele. Învață-mă, Doamne, Legea Iubirii Tale cea mai presus de lege, iar în rănile mele cele adânci, care nu sunt decât urmele păcatelor și patimilor mele, odihnește, Bunule, întru iertarea și binecuvântarea Ta. Legat sunt prin aceste răni de rănile celorlalți frați ai mei: fă, Doamne, suferința asta prilej de bucurie și iertare, scoate-mă din vrăjmășia care mă rupe de Trupul Tău.

Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale Sfinților care din veac au bineplăcut Ție, nu mă lăsa. Dăruiește pocăință părinților și surorii mele, ca întru veselia inimii noastre să binevestim învierea Ta.

Dă-mi să cânt, Doamne bun, colind sfânt și curat la Nașterea Ta, ca binevestind bucuria venirii Tale împreună cu îngerii, să ne învrednicim cu toții a rosti: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!

„Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa.” (Luca, 2:19)

Ce verset frumos!